Dr. Amalia Petrișor: Insuficiența renală acută sau injuria acută a rinichiului

Medicul nefrolog buzoian explică, într-un interviu acordat redacției Sănătatea Buzoiană, ce este injuria acută a rinichiului, cum poate fi depistată și gestionată eficient această boală, dar și ce putem face pentru a o preveni.  

 

Nefrologia este o ramură a medicinei interne care se ocupă cu studiul funcției rinichilor și a bolilor de rinichi, al cărei nume derivă din grecescul nephros, care înseamnă „rinichi”, și sufixul -logie, tradus prin „studiu al”.

Medicul nefrolog este specialistul care diagnostichează, tratează și gestionează funcțiile renale ale pacientului cu afectare renală, prin instituirea unor tratamente specifice sau a terapiei de substituție – dializa sau transplantul de rinichi. Tot medicul nefrolog va urmări evoluția stării de sănătate a pacienților transplantați renal.

Rinichii sunt organe pereche de forma unor boabe de fasole, situate retroperitoneal, de fiecare parte a coloanei vertebrale lombare. Funcția principală a rinichilor este filtrarea și excreția excesului de apă și a substanțelor toxice din sânge, prin urină, împiedicând astfel acumularea toxinelor în sânge. De asemenea, rinichii reglează concentrația mineralelor și electroliților (sodiu, calciu, potasiu, fosfor) și cantitatea de lichid din organism, precum și producerea de hormoni care contribuie la reglarea tensiunii arteriale (renina), la producerea de globule roșii (eritropoietina) sau la reglarea metabolismului fosfo-calcic, cu influența asupra oaselor (activarea vitaminei D).

Despre insuficiența renală acută, o afecțiune renală care nedepistată și netratată în faze incipiente duce la complicații grave ale funcțiilor renale, ne vorbește dr. Amalia Petrișor, medic specialist nefrolog, Cardio Clinique NCS.

 

Reporter: Ce este insuficiența renală acută și cum o recunoaștem?

Dr. Amalia Petrișor: Conform ultimelor norme în domeniu, termenul de insuficiență renală acută – IRA a fost înlocuit de conceptul de injurie acută a rinichiului – IAR (acute kidney injury – AKI) sau leziune acută a rinichiului. Este un sindrom caracterizat prin reducerea rapidă, în câteva zile sau chiar ore, a filtratului glomerular – fenomen ce duce la retenție azotată și, deci, la creșterea creatininei serice, în diferite grade.

Suspiciunea clinică, re­cu­noaş­te­rea pre­co­ce şi tratamentul prompt al cauzei afectării renale sunt esențiale pentru îngrijirea optimă a pacientului şi reducerea riscului de afectare a rinichilor pe termen lung, putând ajuta la recuperare şi la evitarea necesității instituirii dializei. 

În funcție de gradul de creștere a creatininei serice și de reducere a diurezei, adică a cantității de urină pe durata a 24 h, există mai multe stadii ale bolii, respectiv 1 (o creștere a creatininei de 1,5-1,9 ori față de valoarea normală), 2 (o creștere de 2-2,9 ori) și stadiul 3 (o creștere de peste 3 ori), care are și prognosticul cel mai sever – se produce așa zisul „blocaj renal”, cum este cunoscut în limbaj popular, în urma căruia sunt, practic, anulate brusc funcțiile rinichiului.

 

Rep: Care sunt factorii de risc pentru apariția bolii sau care sunt pacienții predispuși să sufere o insuficiență renală acută?

Dr. A. Petrișor: Dezvoltarea IAR depinde de susceptibilitatea individuală, care este determinată de o serie de factori favorizanți demografici – vârsta înaintată, sexul masculin sau etnia -, dar și de deshidratare, comorbidități precum boala cronică de rinichi, boli cardiovasculare, boli pulmonare cronice, diabet zaharat sau neoplazii. Toate acestea, asociate cu o expunere la o serie de factori declanșatori, precum infecții, șoc, arsuri, traumatisme majore, intervenții chirurgicale, medicamente, substanțe de contrast iodate, toxice industriale sau biologice favorizează insuficiența renală acută.

De regulă, IAR apare în asociere cu disfuncția altor organe, cel mai frecvent cu disfuncția aparatului cardiovascular, a plămânilor sau a ficatului. În situații de hipovolemie (apare atunci când există o cantitate insuficientă de lichid – apă, sânge/plasmă și/sau lichid limfatic – în sistemul circulator). Unele medicamente, precum antiinflamatoarele nonsteroidiene, medicamentele antihipertensive IECA sau sartanii pot favoriza, de asemenea, instalarea IAR.

 

Rep: Ce presupune pentru rinichi și pentru întregul organism injuria acută a rinichiului? Cum se traduce afecțiunea în analize medicale și simptomatologia pacientului?

Dr. A. Petrișor: Așa cum am spus mai sus, IAR se caracterizează prin pierderea rapidă, în diferite grade, a funcțiilor rinichiului care antrenează consecințe mai mult sau mai puțin severe.

Simptomatologia poate fi nespecifică și variază în funcție de etiologie și stadiul IAR. Așadar, stadiul de inițiere corespunde cu acțiunea factorilor de risc și apare în decurs de câteva ore până la 1-2 zile în care sunt dominante semnele și simptomele afecțiunilor primare.

Urmează stadiul de injurie a rinichiului, în care se instalează scăderea cantității de urină și începe să crească creatinina serică și durează aproximativ 1-2 zile.

Ulterior, se instaleză stadiul de insuficiență renală acută, în care se menține scăderea cantității de urină, iar creatinina serică crește rapid și se menține mare. În acest stadiu, pot apărea complicațiile IAR, inclusiv manifestările sidromului uremic instalat acut. Acest stadiu durează în general 7-10 zie.

Dacă evoluția este favorabilă, urmeză stadiul de recuperare, anunțat de reluarea diurezei, și scăderea creatininei serice care se apropie de normal dupa 1-2 săptămâni.

Simptomele am spus că sunt nespecifice și pot fi reprezentate de: dureri lombare, greață, vărsături, diaree, scăderea catității de urină zilnică, edeme, hipertensiune arterială, dispnee –  respirație grea, senzație de oboseală, parestezii – furnicături, arsuri sau amorțeală în corp sau picioare, paralizii, scădere/ creștere în greutate, paloare, sângerare, somnolență, confuzie sau chiar comă.

În ceea ce privește analizele, cea mai importantă este creatinina serică – o creștere a acesteia cu mai mult de 0,3 mg/dL în 48 de ore sau creșterea mai mare de 1,5 ori față de valoarea bazală cunoscută în ultimele 7 zile definesc apariția IAR.

 

Rep: Care sunt cauzele insuficienței renale acute?

Dr. A. Petrișor: Cauzele IAR sunt strâns legate de o clasificare a bolii pe care aș vrea să v-o prezint. Este vorba despre:

• IAR prerenală sau funcțională – care este determinată de stările de deshidratare, cauzate de vărsături, diaree, abuz de diuretice, diabet zaharat decompensat. Alte cauze sunt hemoragiile acute, pancreatite, peritonite, infecții, insuficiența cardiacă de diverse etiologii, sindromul hepatorenal.

• IAR renală sau organică – care este cea mai frecventă și presupune leziuni constituite ale rinichiului. Poate fi determinată de ischemie, infecții severe – sepsis, de toxice precum substanțe de contrast, aminoglicozide, amfotericina B, cisplatin, rabdomioliză, cristale, liză tumorală, intoxicație cu etilen glicol, fosfați, ciuperci otrăvitoare, intoxicația cu tetraclorură de carbon, tromboză/embolie a arterelor renale, glomerulonefrite etc

• IAR post-renală sau obstructivă presupune ocluzia căii urinare și este cea mai rară. Este determinată de calculi, tumori, cheaguri de sânge, adenom de prostată, cancer de prostată, tumori pelvino-abdominale, fibroza retroperitoneală, vezică neurogenă sau medicație anticolinergică.

 

Rep: Care sunt opțiunile terapeutice pentru pacienții cu insuficiență renală acută?

Dr. A. Petrișor: Tratamentul depinde de cauza și de stadiul IAR, iar identificarea substratului permite individualizarea acestuia. Soluția terapeutică poate varia de la refacerea volumului circulant prin simpla hidratare, asociată cu înlăturarea nefrotoxicelor, până la tratamentul imunosupresor în cazul patologiilor nefrologice propriu zise (glomerulopatii, nefropatii tubulo-interstițiale) sau aplicarea intervențiilor urologice în cazurile obstructive.

Inițierea tratamentului prin hemodializă, în formele severe de IAR, se impune atunci când tratamentul conservator nu permite controlul complicațiilor.

 

Rep: Influențează alimentația, în vreun fel, apariția insuficienței renale acute?

Dr. A. Petrișor: O dietă dezechilibrată nu face bine niciunui pacient, indiferent ce afecțiuni ar avea. Din acest motiv, este recomandat să avem o alimentație sănătoasă care să cuprindă toate principiile nutritive, evitând alimentele procesate. Punctual, un aport crescut proteic, în special de proteine de origine animală, poate agrava o disfuncție renală, pentru că rinichii muncesc mai mult să înlăture produșii de metabolizare ai proteinelor.

Apoi, un aport crescut de sare antrenează retenția apei în organism, cu apariția hipertensiunii arteriale și a edemelor periferice. De exemplu, un pacient cardiac poate prezenta o acutizare a patologiei cardiace, prin retenția excesivă de apă și sare, ulterior acest lucru ducând la apariția injuriei acute a rinichiului.

Există și anumite substanțe pe care le regăsim în anumite plante sau alimente care pot induce IAR, cum ar fi fructul stea sau carambola, vezicula biliară de pește, apa sau anumite alimente contaminate cu bacterii (cum ar fi e-Coli) care pot produce, de exemplu, sindrom hemolitic uremic și secundar IAR. Un alt exemplu este consumul excesiv de energizante.

De asemenea, toată lumea ar trebui să facă sport/mișcare, să-și controleze greutatea, să se hidrateze, să renunțe la fumat, să consume alcool cu moderație, să-și monitorizeze colesterolul, să-și facă anual un control medical, să-și cunoască istoricul medical familial. 

 

* Dr. Amalia Petrișor este medic specialist nefrologie în cadrul Cardio Clinique NCS, iar de 3 ani activează în cadrul compartimentului de Nefrologie din SJU Buzău. Este absolventă a Colegiului Național B.P. Hașdeu din Buzău și a Facultății de Medicină din cadrul U.M.F. Carol Davila din București. Și-a efectuat rezidențiatul la Spitalul de Nefrologie Carol Davila din București, iar din 2022 s-a întors acasă pentru a avea grijă de rinichii buzoienilor.