Dr. Mihai Șuteu: Degenerescența maculară – cauze, simptome, tratament

Degenerescența maculară presupune deteriorarea maculei – partea centrală a retinei ochiului -, care controlează acuitatea vizuală și, implicit, calitatea vederii centrale, care ne permite să putem observa detalii fine.

 

Degenerescența maculară (DMLV) este o afecțiune oftalmologică frecvent întâlnită odată cu înaintarea în vârstă, manifestată prin degradarea maculei – o depresiune ovalară aflată în centrul retinei, care controlează acuitatea vizuală și ajută la perceperea culorilor și a detaliilor din jur, fiind este potențată și de alți factori de risc, precum istoricul familial și stilul de viață. Pentru că debutează după vârsta de 50-60 de ani, este denumită și „boala vârstnicului”.

Degenerescența maculară este una din principalele cauze care conduc la pierderea vederii centrale, dar nu afectează și vederea periferică, astfel că pacientul nu este predispus riscului de a-și pierde complet vederea.

Despre ce este degenerescența maculară, care sunt cauzele care produc degradarea maculei, despre principalele simptome, diagnostic și tratament ale bolii, care sunt șansele ca vederea să fie protejată odată cu înaintarea în vârstă și cât de mult este afectată calitatea vieții de această boală oculară, ne oferă detalii dr. Mihai Șuteu, medic primar oftalmolog, Spitalul Județean de Urgență (SJU) Buzău, într-un interviu care continuă seria materialelor informative dedicate promovării sănătății, prevenției și educației sanitare, oferite publicului larg, de unitatea medicală.

 

Ce este degenerescența maculară și cum poate fi diagnosticată?

Dr. Mihai Șuteu: Degenerescența maculară este o afecțiune oftalmologică frecventă, cronică, progresivă, ce afectează macula – zona centrală a retinei, responsabilă de vederea clară și detaliată. Afectarea maculară survine prin apariția unor anomalii la nivelul stratului fotoreceptor /epiteliului pigmentar retinian /membranei Bruch /complexului coroidian și are adesea ca rezultat atrofie geografică și/sau neovascularizație. Este principala cauză de pierdere a vederii la persoanele de peste 55 de ani și poate afecta semnificativ calitatea vieții, deoarece limitează activitățile de zi cu zi, precum cititul, recunoașterea fețelor sau șofatul. Această boală poate afecta unul sau ambii ochi și, deși specifică persoanelor vârstnice, poate apărea și în cazul tinerilor, izolat – Boala Stargardt este o formă de degenerescență maculară descoperită la persoanele tinere, cauzată de o genă recesivă. 

Diagnosticul se stabilește în urma unui consult oftalmologic amănunțit. Medicul poate folosi teste precum tomografia în coerență optică (OCT), examenul fundului de ochi, grila Amsler sau angiografia cu fluoresceină. Detectarea precoce este esențială pentru a încetini evoluția bolii.

 

Cauze care duc la degradarea maculei

Dr. Mihai Șuteu: Cauzele care conduc la degenerescența maculară nu sunt pe deplin cunoscute, dar se crede că un cumul de factori contribuie la apariția bolii: îmbătrânirea retinei – depunerea de lipide în membrana Bruch-drusen din cauza eșecului EPR de a procesa resturile celulare legate de regenerarea segmentului extern al fotoreceptorilor, îngroșarea straturilor de colagen, degenerarea (îmbătranirea) și calcificarea fibrelor de colagen și elastina ce formează membrana Bruch. Aceste modificări actionează ca o barieră hidrofobă ce împiedică trecerea lichidului și a substantelor nutritive între coroida și retina externă, ceea ce duce la ischemie relativă cu aparitia fisurilor în membrana Bruch prin care neovasele de la nivelul coriocapilarelor pot pătrunde; factori genetici – dereglări genetice a căii complementului duc la răspunsuri inflamatorii aberante, cu acumularea de resturi în membrana Bruch (modificarile genelor CFH si ARMS2 pot juca un rol important in riscul unei persoane de a dezvolta DMLV); inflamația sau sexul (DMLV este mai frecventă la femei).

Există două forme ale bolii: forma uscată (cea mai frecventă), care se manifestă prin simptome de intensitate mai slabă și cu progresie lentă, afectând 85-90% dintre bolnavi, respectiv, forma umedă (mai agresivă), care evoluează mult mai rapid și determină pierderea vederii centrale într-un timp scurt, întâlnită în 10-15% dintre cazuri.

 

Tipologie și factorii de risc 

Dr. Mihai Șuteu: Există două forme ale bolii. Degenerescența maculară uscată (atrofică) este cea mai frecventă, fiind întâlnită în aproximativ 85 – 90% dintre cazuri. Boala are o evoluție lentă în timp și afectează vederea centrală treptat, de-a lungul anilor, iar leziunile au loc la nivelul maculei, afectând capacitatea de a transmite semnale către creier. Degenerescența maculară umedă (exudativă) este mai rară, iar în acest caz, sub tunica medie a ochiului (coroidă) se formează vase de sânge anormale, care emană lichid sau sânge între coroidă și maculă, provocând leziuni permanente la nivelul maculei, astfel că retina nu mai poate funcționa corect. Boala evoluează rapid și prezintă riscuri mai mari de schimbare relativ subită a calității vederii persoanei afectate.

Vârsta este principalul factor de risc, urmată de predispoziția genetică (studiile arată că aproximativ 20% dintre pacienți au o rudă de gradul 1 cu această afecțiune oftalmologică). Alți factori importanți includ fumatul (persoanele fumătoare sunt de trei ori mai predispuse la degenerescență maculară decât cele care nu au acest viciu), expunerea excesivă la lumină UV și ecrane – lumina albastră, dieta săracă în antioxidanți, hipertensiunea arterială, sedentarismul (obezitatea). Un stil de viață sănătos poate reduce considerabil riscul de apariție a bolii!

 

Simptome care trebuie să ne trimită la medic  

Degenerescența maculară este afecțiunea care se caracterizează prin degradarea ireversibilă a zonei centrale retiniene (retina este compusă din celule fotoreceptoare cu con, care contribuie la perceperea clară a detaliilor și culorilor din jur). Odată cu apariția bolii, vederea începe să fie încețoșată, în câmpul vizual central apar puncte albe sau negre, scade capacitatea de adaptare la întuneric, slăbește atenția la detalii și apar dificultăți la citit. De asemenea, pacienții de suferă de această afecțiune sunt predispuși la depresie și excludere socială.

Dr. Mihai Șuteu: În stadii incipiente, degenerescența maculară nu prezintă simptome specifice, dar în stadii avansate poate determina o simptomatologie complexă, iar fiecare individ poate da simptome diferite. Cele mai frecvente simptome sunt vederea încețoșată în centrul câmpului vizual, percepția distorsionată a liniilor drepte, capacitate scăzută de adaptare la întuneric, dificultăți la citit sau identificarea detaliilor, precum și apariția unei pete întunecate centrale. Simptomele pot progresa lent sau rapid, în funcție de tipul bolii. De aceea este bine să se ceară opinia specialistului, degenerescența maculară putând fi identificată printr-un consult oftalmologic de bază.

 

Tratamentul degenerescenței maculare

Dr. Mihai Șuteu: „Tratamentul degenerescenței maculare depinde de cauza bolii și forma sa de manifestare. Pentru forma uscată (atrofică), care se manifestă la majoritatea oamenilor, se recomandă suplimente nutritive bogate în vitamine (A, C, E) minerale (zinc, cupru), antioxidanti, pigmenți maculari  umani  (luteină, zeaxantină) – cresc stabilitatea membranelor retiniene -, filtru de lumina cu unda de lungime scurtă – reduce efectul stresului oxidativ dat de lumina albastră, betacaroten, acizi grași omega3 (ulei de pește) – îmbunătățesc supravietuirea fotoreceptorilor, modulează procesele imune și inflamatorii de la nivel retinian, care pot încetini progresia bolii. Tratamentul poate include și administrarea picăturilor de ochi pentru degenerescență maculară, concepute pe bază de peptide penetrante celulare, care extind medicamentul în zona oculară unde au fost depistate anomaliile.

În forma umedă (exudativă) se folosesc injecții intraoculare cu anti-VEGF, care reduc formarea vaselor de sânge anormale. Această substanță stimulează angiogeneza și crește permeabilitatea vasculară, prin blocarea factorului de creștere endotelial vascular. În funcție de caz, se hotărăște de câte ședinte este nevoie și, după caz, tratamentul poate fi personalizat.

Tratamentele efectuate nu vindecă macula, dar încetinesc progresia bolii și pot elimina riscul de orbire. De aceea, consultul oftalmologic periodic și monitorizarea, mai ales după vârsta de 40 de ani, sunt foarte importante.

 

Statistici alarmante

Dr. Mihai Șuteu: Numărul cazurilor de degenerescență maculară este în creștere, în special din cauza îmbătrânirii populației, a factorilor de mediu moderni, dietei, a utilizării excesive a ecranelor, a sedentarismului și a bolilor cardiovasculare în creștere. Potrivit datelor statistice oficiale, peste 3,4 milioane de români (1 din 5) prezintă afecțiuni oftalmologice. Aproximativ 60.000 dintre aceștia sunt nevăzători sau cu deficit vizual sever, iar aproximativ 10% dintre ei sunt afectați de DMLV. La nivel mondial, aproximativ 14 milioane de oameni orbesc sau au deficit vizual sever din cauza DMLV. Studiile arată că, odată cu creșterea speranței de viață se va mări, progresiv, și numărul persoanelor cu DMLV. De aceea, este esențială educarea publicului cu privire la prevenție și simptome. Cu un diagnostic precoce și tratament adecvat, pacienții își pot menține o calitate bună a vieții pentru o perioadă îndelungată. Este important să transmitem un mesaj de speranță – degenerescența maculară poate fi gestionată eficient cu ajutorul tehnologiilor și terapiilor moderne. Diagnosticul precoce este însă foarte important.

În anul 2024, la cabinetul de Oftalmologie din cadrul Ambulatoriului de Specialitate integrat al SJU Buzău au fost diagnosticați 200 de pacienți cu degenerescență maculară, iar în primele 3 luni ale acestui an, 50 de pacienți.