Dr. Bogdan Micu explică diferențele dintre răceală și gripă și ne spune când trebuie să mergem la medic

Șeful secției de Boli Infecțioase din cadrul Spitalului Județean de Urgență descrie simptomatologia specifică virozelor și a gripei, dar și complicațiile care pot apărea și care impun prezentarea de urgență la medicul de familie sau la spital.

 

Ministerul Sănătății a anunțat deja că suntem în stare de alertă epidemiologică din cauza numărului foarte mare de afecțiuni respiratorii și de gripă din ultimele trei săptămâni. Gripa a făcut deja primele victime, săptămâna trecută au fost raportate două decese ale unor persoane diagnosticate cu gripă, ambele din bucurești și nevaccinate. La nivel național, numărul cazurilor de gripă s-a dublat în ultima săptămână, ajungând la 4.961 cazuri de gripă clinică, comparativ cu 2.685 cazuri înregistrate în săptămâna precedentă, număr de cazuri mult crescut față de media calculată de 315 cazuri din aceleași săptămâni din 5 sezoane prepandemice (2015-2019).

Și în județul Buzău, reprezentanții DSP au anunțat că numărul cazurilor de gripă s-a triplat în ultimele 7 zile, în care s-au raportat nu mai puțin de 1.085 de cazuri de infecție acută ale căilor respiratorii superioare (IACRS), 144 de pneumonii şi 195 de cazuri de gripă clnică au fost diagnosticate în ultima săptămână, la pacienţi din toate categoriile de vârstă, în ciuda zilelor libere de sărbători, când medicii de familie nu au fost prezenți la cabinete.

 

Specialiștii atrag atenția că oricine poate face gripă, chiar și persoanele aparent sănătoase, gripa fiind o boală contagioasă. De aceea se recomandă în continuare vaccinarea, deși nici vaccinul gripal nu se prea mai găsește în farmacii, iar medicii de familie și-au epuizat stocurile furnizate de Ministerul Sănătății. De asemenea, este indicat tratamentul imediat, adecvat fiecărei simptomatologii, pentru că atât din cauza variațiilor bruște de temperatură, a diferențelor mari de temperatură dintre zi și noapte, cât și a pandemiei de coronavirus, care a dus la o scădere a sistemului imunitar, a crescut vulnerabilitatea în fața virusurilor gripale și a virozelor, mai ales în cazul copiilor, bătrânilor și persoanelor cu afecțiuni cronice.

Din păcate, și antitermicele, antiinflamatoarele și antiviralele uzuale au devenit o „rara-avis”, farmaciile procurând cu dificultate aceste medicamente, care imediat ce sunt procurate „dispar”, pentru că numărul celor care au nevoie de ele crește de la o zi la alta.

Iar ca și când toate acestea nu ar fi de ajuns, s-au intensificat și furturile de medicamente, numai în luna decembrie fiind furate aproape 40.000 de cutii cu medicamente, majoritatea folosite în tratamentul răcelii și gripei de sezon.

 

Dar cei mai buni aliați, în această perioadă, sunt informarea corectă și discuțiile deschise cu medicii care cunosc istoricul copilului sau adultului care prezintă simptomatologie specifică virozei sau gripei, pentru a înțelege ce înseamnă aceste diagnostice și principalele metode de prevenire și tratare a lor. Și pentru că este foarte important să știm să facem diferența între răceală și gripă, medicul infecționist Bogdan Micu, șeful secției Boli Infecțioase din cadrul Spitalului Județean de Urgență (SJU) Buzău, explică diferența dintre viroza respiratorie și gripă, care sunt complicațiile la care trebuie să fim atenți și când trebuie să ne prezentăm de urgență la specialist.

„În cazul virozei respiratorii, febra cedează la tratamentul antitermic, nu este așa înaltă ca în cazul gripei, iar durata este mult mai scurtă, undeva la 2 zile, 2 zile și jumătate. În cazul gripei, febra este înaltă, poate ajunge la 40ºC, este slab responsivă la tratamentul cu antitermice și de durată, adică se menține și 3-4-5 zile, apar cefalee (dureri de cap), mialgii (dureri musculare), artralgii (dureri articulare), disfagie (durere în gât), tuse uscată, rinoree (secreții nazale apoase), iar în situațiile de suprainfecție bacteriană, tusea devine productivă și secrețiile nazale își modifică aspectul și consistența”, a explicat medicul infecționist.

 

Răceala și gripa sunt frecvent confundate, din cauza simptomatologiei asemănătoare, dar spre deosebire de prima, gripa este cauzată de virusuri specifice și duce la o îmbolnăvire moderată sau gravă, determinând uneori complicații precum pneumonia, insuficiența respiratorie, exacerbarea astmului bronșic (dacă acesta exista înainte de infecția cu virusul gripal), otita medie sau sinuzita. Aceste complicații sunt cauzate, de obicei, de scăderea imunității, pentru că „virusul gripal determină o imunosupresie severă și apare, de obicei, pneumonia bacteriană, care necesită tratament cu antibiotic. Este însă foarte important ca acesta să fie administrat doar la recomandarea medicului specialist sau a medicului de familie. În acest caz, se adaugă, pe lângă tratamentul antiviral, și tratamentul antibiotic”.

Infecția la copii poate prezenta câteva aspecte clinice diferite, în funcție de vârsta acestora, atrage atenția medicul infecționist. „Sugarii pot avea simptome care să indice o infecție bacteriană (secreții nazale și faringiene muco-purulente, febră). Cazurile de infecție la vârste mai mici de 6 luni sunt de obicei rare și pot fi însoțite de letargie, alimentație dificilă și respirație îngreunată. Copiii mici (1-3 ani) prezintă, în multe cazuri, simptome digestive de tipul scaunelor diareice, vărsături, dureri abdominale cu stare de iritabilitate marcată și febră”, detaliază dr. Bogdan Micu.

 

Virusurile gripale se modifică de la an la an, determinând infecții de intensități diferite. Organismul uman are căi impresionante de apărare, dar la virusuri nu se descurcă tocmai bine. În astfel de situații, intervenim prin utilizarea celui mai sigur şi eficient instrument rezultat din cercetarea medicală – vaccinul – un vârf de lance al evoluției medicinei. După vaccinare, sistemul imunitar începe să producă anticorpi contra proteinelor virale din vaccin. Dacă persoana vaccinată intră ulterior în contact cu un virus gripal real, anticorpii se fixează pe virusul gripal care pătrunde în corp şi îl anihilează, iar datorită acestei acţiuni, persoanele imunizate se îmbolnăvesc mai rar de gripă sau fac forme uşoare, cu simptome reduse, ușor de suportat și de tratat.

În cazul în care gripa (de tip A, B sau C – mai rar) este confirmată în urma testării (test rapid sau de laborator) „este indicată administrarea antiviralului oseltamivir care, la adult, se dă un comprimat de 75 mg la 12 ore, timp de 5 zile, iar în cazul copilului, administrarea se recomandă în funcție de greutatea copilului. Trebuie reținut însă că antiviralele se administrează numai la recomandarea medicului și au eficacitate sporită la debutul bolii (atunci când are loc replicarea virală)”, explică medicul infecționist.

 

În cazul în care, după administrarea antiviralului, pacientul nu devine afebril, este nevoie de internare, atât „pentru supraveghere medicală de specialitate cât și pentru efectuarea altor investigații. Internarea este, de obicei, necesară și în cazul în care pacienții sunt în vârstă și nu își pot administra singuri antiviralul la domiciliu”, mai spune dr. Bogdan Micu.

Medicul infecționist menționează că o atenție sporită trebuie acordată și femeilor gravide, pentru că în timpul sarcinii, organismul este mai sensibil la infecții virale, bacteriene sau fungice, din cauza sistemului imunitar supresat în mod fiziologic. Astfel, în cazul infecției cu virus gripal, femeia însărcinată poate avea, pe lângă simptomele generale specifice gripei, dureri în piept sau la nivel abdominal, manifestări digestive de tipul vărsăturilor, stare febrilă care persistă și după administrarea antitermicelor, insoțită uneori de confuzie și stare de amețeală. „Complicatii grave ale gripei la gravide sunt, în primul trimestru de sarcină, avortul spontan, iar spre sfârșitul sarcinii pot fi afectate sistemul nervos, cardiac sau digestiv al fătului”, atage atenția medicul infecționist.

 

Pentru a putea fi evitate toate aceste complicații, specialistul subliniază că vaccinarea are cea mai bună eficiență. „Este foarte eficient vaccinul antigripal, în principiu el  ar trebui administrat în perioada octombrie – noiembrie, în schimb el se poate administra și în perioada de creștere a cazurilor de gripă și probabil o să vedem în săptămânile următoare dacă și la noi în țară o să se declare epidemie de gripă. În schimb, în cazul creșterii cazurilor de gripă, vaccinul este eficient, atât la copil, cât și la adult. Protecția conferită de vaccin apare undeva după 14-21 de zile de la efectuarea vaccinării. Vaccinurile disponibile pe piața din țara noastră sunt atât cu administrare la copil cât și administrare la adult. VAXIGRIP TETRA este cu administrare la copil de la vârsta de 6 luni și mai există încă un vaccin antigripal care poate fi administrat la copil, se numește FLUENZ TETRA, de la vârsta de 2 ani până la vârsta de 18 ani. Acesta este cu administrare intranazală. Cel de-al treilea vaccin disponibil la noi în țară se numește INFLUVAC, care este cu administrare strict la persoanele adulte, deci nu se administrează la copii”, explică dr. Bogdan Micu.

 

Nu în ultimul rând, medicul infecționist recomandă purtarea măștii de protecție, evitarea aglomerației și a personelor care strănută sau tușesc ori despre care se știe că au fost diagnosticate cu gripă, dar și păstararea unei igiene personale stricte care va contribui la reducerea riscului de îmbolnăvire.

„Având în vedere creșterea numărului cazurilor de gripă, este important să purtăm masca de protecție pentru a reduce riscul de infecție cu virusul gripal, mai ales în cazul persoanelor cu riscuri, care au și alte comorbidități. Purtarea măștii de protecție ajută foarte mult, precum și spălarea pe mâini cât mai des după expunerea la virusul gripal. De asemenea, recomand purtarea măștii de protecție în colectivitate (școală, mall, piețe etc. și pe cât posibil, evitarea aglomerațiilor. Atât copii, cât și persoanele care au multiple comorbidități trebuie să evite să meargă în locuri aglomerate, pentru că în cazul lor, imunitatea este scăzută”, concluzionează medicul infecționist.