A început sezonul căpușelor! Medicii recomandă prudență crescută la iarbă verde

Zonele cu iarbă înaltă sau/și umiditate ridicată sunt un real pericol din cauza căpușelor ale căror mușcături au o incidență crescută în perioada mai-iulie și fac să ajungă mulți pacienți la spitale, în urgență.

 

Avem trei zile libere, iar în minivacanța de 1 mai, vremea se anunță frumoasă. Un bun prilej pentru a petrece timp în aer liber, la iarbă verde, la un grătar pe care sfârâie micii și frigăruile, cu o bere sau un vin alături, împreună cu familia și prietenii.

Vremea bună vine însă „la pachet” și cu toate creaturile sale și cu riscul înțepăturilor de insecte, inclusiv al căpușelor însetate de sânge care pot fi vectori ai unor boli grave. Ploile din ultimul timp și temperaturile mai ridicate au favorizat și înmulțirea căpușelor, așa că medicii recomandă prudență sporită celor care merg la iarbă verde sau la plimbări prin parcuri, dar chiar și prin iarba din fața blocurilor. Aceste insecte iparazite, a căror mușcătură poate fi periculoasă, se hrănesc cu sângele gazdei și, odată lipite de trup, pot elimina prin salivă diverși agenți patogeni și pot provoca inclusiv encefalita de căpușă (produsă de virusul TBEV (Tick Borne Encephalytis Virus) ce afectează în special sistemul nervos central) sau Boala Lyme, transmisă oamenilor prin mușcătura de căpușă din genul Ixodes (produsă de bacteria Borrelia burgdorferi și mai rar de Borrelia mayonii), extrem de periculoase dacă nu sunt tratate la timp și corespunzător.

 

În România există aproximativ 27 de specii de căpușe, ne spun medicii infecționiști, iar acestea devin active odată cu încălzirea vremii, din aprilie până în noiembrie. Incidența mușcăturilor de căpușe este maximă însă în perioada mai-iulie, atrag atenția medicii infecționiști.

Dr. Bogdan Micu, șef secție Boli Infecțioase din cadrul Spitalului Județean de Urgență Buzău atrage atenția că aceste insecte preferă zonele cu vegetație abundentă, în special pajiștile de la marginea pădurilor, parcurile, zonele cu vegetație înaltă, de acea, autoritățile și proprietarii unor astfel de terenuri trebuie să tundă mai des iarba în această perioadă, pentru a diminua condițiile propice dezvoltării căpușelor.

Dacă se întâmplă, totuși, ca în cursul ieșirilor la iarbă verde, al plimbărilor prin parc sau prin intermediul animalelor de companie, să fim mușcați de una sau chiar mai multe căpușe, medicul infecționist recomandă prezentarea imediată la camera de gardă a spitalului. „Este foarte important să îndepărtăm căpușa în primele 24 de ore, altfel existând riscul ca bacteria Borrelia, care se transmite în urma mușcăturii insectei, să ajungă în sânge, iar de acolo până când pacientul face boala Lyme mai este doar un pas”, explică dr. Bogdan Micu.

 

Medicul infecționist atrage atenția că îndepărtarea căpușei trebuie să se facă cu multă grijă, de către un medic, și nu prin metode empirice cum ar fi încălzirea zonei în care se află căpușa ori folosirea unor substanțe pentru neutralizarea acesteia, care determină golirea conţinutului stomacal al căpuşei în rană şi, implicit, transmiterea bacteriilor/virusurilor. Medicii atrag atenția, de asemenea, că dacă nu se procedează corect există riscul ca, în timpul intervenției, să se rupă capul insectei care, dacă nu este îndepărtat poate transmite în continuare bacteria/virusul.

„Există tot felul de metode empirice pentru a extrage căpușele, pe care nu le încurajăm, pentru că sunt riscuri pe care cei care recurg la ele nu le conștientizează. De exemplu, căpușa se poate rupe în timpul extracției sau poate fi strivită, iar tot conținutul se transferă astfel în corpul pacientului. Primul lucru care trebuie făcut când observăm că am fost înțepați de o căpușă este să ne prezentăm cât mai curând posibil la camera de gardă”, spune dr. Bogdan Micu, menționând că după dezinfectarea locului înțepăturii, medicii vor extrage insecta printr-o procedură simplă și nedureroasă, îndrumând apoi pacientul către secția Boli Infecțioase, unde i se va recomanda administrarea unui medicament în scop profilactic, pentru prevenirea complicațiilor.

 

După ce căpușa a fost extrasă, pacientul va monitoriza locul înțepăturii timp de 31 de zile, pentru a observa eventuale modificări la nivelul pielii, caz în care trebuie să se adreseze din nou medicilor, pentru că există riscul ca insecta să fi fost purtătoare a unui agent patogen pe care să îl transmită prin intermediul înțepăturii, chiar din momentul în care insecta începe să se hrănească. De aceea este important ca insecta să fie extrasă cât mai repede posibil, de preferat în primele 24 de ore, chiar dacă și după 72 de ore sunt șanse ca înțepătura de căpușă să nu aibă alt efect nedorit în afară de disconfortul creat pacientului.

În cazul în care nu este posibil ca persoana mușcată de căpușă să ajungă la medicul de familie sau într-o Unitate de Primiri Urgențe în 24 de ore, se recomandă îndepărtarea căpușii folosind o pensetă. Aceasta se va fixa cât mai aproape de punctul de acces al înțepăturii, apoi se extrage insecta încet, cât mai drept posibil, fără a o zdrobi sau a-i rupe capul, iar zona se dezinfectează cu alcool sau soluție antiseptică. „Chiar dacă insecta a fost extrasă corect, imediat ce este posibil se recomandă consultul unui medic infecționist, care poate recomanda efectuarea unor analize de sânge specifice, pentru a evita orice risc posibil în urma contactului cu bacteria ce se poate transmite prin mușcătura de căpușă”, adaugă specialistul.

Cea mai cunoscută afecțiune transmisă prin intermediul căpușelor este Boala Lyme, cauzată de bacteria Borrelia burgdorferi și care poate debuta într-un interval de până la 30 de zile de la contactul cu bacteria ce se transmite prin mușcătura de căpușă. Boala Lyme este o afecţiune multisistemică şi implică, pe rând, pielea, inima, articulaţiile şi sistemul nervos pentru o perioadă de un an sau chiar mai mult. Encefalita de căpuşă este, de asemenea, o boală virală agresivă, produsă de virusul encefalitic transmis de căpuşă –TBEV (Tick Borne Encephalytis Virus), ce presupune afectarea creierului, determinând disfuncţii uneori ireversibile.

„În România există doua feluri de căpușe, așa-numita capușă de câine, frecventă mai ales în orașele în care există mulți câini comunitari, dar care arareori transmite boala Lyme, și căpușa de căprioară, foarte periculoasă, care din fericire este mai rar întâlnită. Este bine, însă, ca populația să conștientizeze posibilul risc și să se adreseze medicului după o mușcătură de căpușă, pentru a evita complicațiile“, explică dr. Carmen Scântei, epidemiologul șef al Direcției de Sănătate Publică Buzău.

 

Nu toate insectele sunt purtătoare ale bacteriei care produce Boala Lyme sau ale virusului encefalitic, astfel că nu orice mușcătură presupune riscul de a dezvolta borelioză sau encefalită de căpușă. Specialiștii ne spun însă că este bine să fim atenți la simptomele care apar după orice mușcătură de insectă, iar dacă avem cea mai mică suspiciune, să ne prezentam la medic.

„Primul semn al bolii este apariția unei pete roșii cu dimensiunea de câțiva centimetri, în jurul înțepăturii. Aceasta poate apărea în primele zile, dar și după două-trei săptămâni. Dacă simțim când ne-a mușcat căpușa, cel mai bine este să mergem imediat la medicul de familie sau la spital, pentru ca insecta să fie extrasă profesionist, iar dacă este necesar, să se prescrie și tratamentul necesar, care nu este unul complicat”, mai spune dr. Scântei.

Potrivit Ministerului Sănătății, „începând din anul 2010, atât borrelioza Lyme cât și encefalita de căpușă sunt afecțiuni monitorizate, aflate în supraveghere epidemiologică”. 

 

Medicii infecționiști și medicii epidemiologi recomandă o serie de măsuri de prevenire a expunerii la căpușe:

• La iarbă verde purtați îmbrăcăminte de culoare deschisăcu mâneci lungi, pantaloni lungi introduşi în şosete de culoare deschisă şi textură mai deasă și purtați încălțăminte deschisă la culoare, fără orificii sau decupaje;

• Folosiți pleduri și pături de culoare deschisă pentru picnic;

• Folosiți substanțe repelente, spray-uri împotriva căpușelor;

• Pentru excursii mai lungi, se poate aplica pe haine, încălțăminte și echipamente un insecticid pe bază de permetrină 0,5 %;

• Mergeți pe mijlocul cărărilor şi evitați atingerea plantelor de pe marginea acestora;

• Dacă dormiți în natură, pe pământ sau în cort, folosiți plase anti insecte în jurul patului și folie de protecție;

• La sosirea acasă, verificați atent bagajele, hainele și mai ales animalele de companie;

• Faceți duș zilnic și verificați cu atenție prezența vreunei căpușe, mai ales în părțile moi ale corpului (sub brațe, în spatele urechilor, între picioare, în spatele genunchilor, ombilic, pielea păroasă a capului);

• Tratarea hainelor folosite în zonele posibil contaminate cu căpușe, prin spălarea și uscarea cel puțin 1h cu aer cald/fierbinte.

• La rândul lor, medicii veterinari recomandă protejarea animalelor de companie cu zgardă antiparazitară.

 

Vaccinarea este principala metodă de prevenţie a encefalitei produse de muşcătura de căpuşă. Indicaţia de vaccinare este crescută la: persoanele care locuiesc în zonele endemice; riscul ocupaţional (fermieri, pădurari, tehnicieni în prelucarea lemnului; soldaţi); cei care manipulează în laborator produse patologice ce conţin virusul; cei care călătoresc în zone de risc.

Protecţia totală este asigurată prin administrarea a trei doze de vaccin. Vaccinarea se poate realiza prin două metode: metoda clasică şi metoda rapidă. Metoda clasică presupune administrarea unei prime doze, urmată de o a doua doză după 1-3 luni şi de ultima doză după 5-12 luni. Metoda rapidă implică administarea unei prime doze, urmată la două săptămâni de administrarea celei de-a doua şi, ulterior, după 5-12 luni şi a unei a treia doze. Rapelul (revaccinarea) este indicat să se facă la 3 ani.

Perioada optimă de vaccinare este iarna, pentru a exista deja protecţie în perioada de dezvoltare a larvelor.

Reacţiile adverse ale vaccinului sunt uşoare şi tranzitorii. La adulţi pot apărea: edem la locul injectării, durere locală, oboseală, greaţă, dureri musculare, alterarea stării generale. La copii se poate sesiza durere sau sensibilitate crescută la locul injectării și mai rar febră, agitaţie, dureri de cap.

Contraindicaţii absolute au persoanele cu boli febrile recente sau alergii documentate la constituenţii vaccinului, inclusiv la proteinele din ou.