„Mergi și măsoară-ți tensiunea arterială! #PentruCăAșaSpunEu!”

Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Hipertensiunii Arteriale, comunitatea medicală din România a atras din nou atenția asupra importanței menținerii tensiunii arteriale sub control, în cadrul unui eveniment online organizat de Societatea Română de Cardiologie.

 

Hipertensiunea arterială (HTA) continuă să se numere printre afecțiunile cardiovasculare care afectează cel mai mult sănătatea românilor, cauzând 62% dintre decesele cauzate de bolile cardiovasculare, aceasta determinând la rândul lor 60% din totalul deceselor din România.

De aceea, cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Hipertensiunii Arteriale, 6 societăți medicale din România, alături de autoritățile din sănătate și asociațiile de pacienți transmit, împreună, mesajul de conștientizare: „Măsoară corect! Menține sub control! Pentru o viață mai lungă!”

La o dezbatere online organizată online, miercuri, 19 mai, la inițiativa Societății Române de Cardiologie au participat reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Administrației Prezidențiale, Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate, Societății Române de Hipertensiune, Fundației Române a Inimii, Societății Române de Nefrologie, Societății de Neurologie din România, Asociației Medicilor de Familie din București-Ilfov și Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.

 

Potrivit unei cercetări de opinie din 2021, românii înțeleg tot mai mult severitatea afecțiunii (8,4 pe o scară de la 1 la 10) și importanța măsurării tensiunii arteriale (o treime din respondenți spun că și-au măsurat-o în săptămâna anterioară).

Un procent important (41% sub 35 de ani și 29% peste 56 de ani) crede însă că, odată tensiunea revenită la normal, pacientul poate renunța la tratament.

Mai puțin de 80% dintre respondenți cred că TA trebuie ținută constant sub control cu ajutorul tratamentului medicamentos.

Îngrijorător este faptul că doar 63% dintre pacienții români cu HTA, mai puțini decât acum doi ani (74%), dar mai mulți decât anul trecut (58%), urmează corect tratamentul prescris de medic. La această realitate se adaugă și faptul că 2 din 10 români nu știu că sunt hipertensivi, astfel că mulți oameni nu se tratează corespunzător, nu își mențin valorile tensionale în limitele corecte și se expun, în consecință, riscului unui deces care ar putea fi prevenit.

 

Statisticile arată că în România controlul valorilor tensionale este suboptim, (33%), acest aspect căpătând importanță în contextul dezvoltării unor afecțiuni severe, iar mai nou, sub spectrul amenințării virusului Sars-CoV 2.

Societatea Română de Cardiologie (SRC) consideră că natura impactului și nevoia de informare reclamă o intervenție concertată a întregii comunități medicale.

Venind în întâmpinarea nevoii de informare a românilor, pentru a contribui la creșterea conștientizării de către publicul larg a pericolului pe care îl reprezintă HTA prin urmările severe pe care le poate determina, Societatea Română de Cardiologie derulează, începând cu 2019, un program de informare asupra hipertensiunii arteriale: „Mergi și măsoară-ți tensiunea arterială! #PentruCăAșaSpunEu!” Acesta cuprinde, între alte acțiuni de conștientizare, materiale de informare ce pot fi accesate pe www.cardioportal.ro  și  www.pentrucaasaspuneu.ro.

 

Prof. univ. dr. Bogdan Alexandru Popescu, președinte Societatea Română de Cardiologie, consideră că pentru crearea unui cadru robust, propice unui control mai bun al valorilor tensionale, este nevoie de politici publice de sănătate prin care problema hipertensiunii arteriale să fie abordată pe mai multe paliere: preventie, diagnostic corect și tratament corect și eficient.

„Extrem de importantă în orice domeniu cardiovascular, prevenția hipertensiunii prin măsuri populaționale care țin de dietă, de regimul de viață și care sunt esențiale, educația trebuind să înceapă încă din copilărie (…) implicând școala, familia, factori decizionali de la diferite niveluri. Al doilea palier se referă la diagnosticul corect și la timp al hipertensiunii arteriale. Pentru aceasta este nevoie de programe de screening eficiente, iar medicii de familie au un rol esențial (…). Al treilea palier se referă la faptul că odată diagnosticată, hipertensiunea arterială trebuie tratată corect. (…) Tratarea corectă a hipertensiunii, odată diagnosticul pus, trebuie făcută prin colaborare între medicii de familie, medicii cardiologi și medicii de alte specialități, implicați în fiecare caz punctual. Acest lucru se poate realiza, însă este nevoie de o comunicare mai eficientă între diferitele specialități implicate în tratament și, foarte important, implicarea activă a pacientului și a familiei sale pentru a ne asigura că a înțeles corect și complet diferitele recomandări”.

 

Dr. Ioana Mihăilă, ministrul Sănătății, a admis că România înregistrează cea mai mare rată de decese din Europa, iar acestea ar putea fi evitate dacă s-ar utiliza cunoștințele și tehnologiile medicale actuale. Pentru reducerea impactului hipertensiunii arteriale prin prevenție primară și secundară asupra populației și asupra sistemului de sănătate din România, ministrul Sănătății a precizat că susține ,,toate eforturile colegilor mei, direcționate spre reducerea impactului bolilor cardiovasculare asupra populației și susțin acest lucru nu doar declarativ, ci și faptic. În acest sens, plănuim probabil cel mai mare proiect de investiții în asistența medicală primară pentru că este important nu doar să tratăm efectele hipertensiunii arteriale, complicațiile cardiovasculare ale acestei afecțiuni atât de frecvente, ci și să prevenim și să tratăm din timp hipertensiunea”.

În acest sens, Ioana Mihăilă a subliniat că în Planul Național de Redresare și Reziliență pregătit pentru a fi trimis la Bruxelles pentru aprobare, în componenta dedicată asistenței medicale prespitalicești sunt investiții în cabinetele medicilor de familie și din ambulatoriul de specialitate, care se referă mai ales la dotarea cabinetelor cu aparatură de laborator point-of-care, precum și investiții în componenta de digitalizare. Totodată, ministrul a punctat necesitatea grăbirii introducerii ghidurilor internaționale, mai ales europene, în managementul diferitelor afecțiuni, urmând ca implementarea lor să fie finalizată până la finalul anului 2022.

 

Prezentă la eveniment, conf. univ. dr. Diana Păun, Consilier Administrația Prezidențială, a transmis că ,,Ziua Internațională de Luptă Împotriva Hipertensiunii Arteriale reprezintă un moment important de informare și conștientizare a acestei boli. Povara hipertensiunii este resimțită la nivel global, peste un miliard de oameni din întreaga lume trăind cu această afecțiune și fiind predispuși bolilor cardiovasculare și decesului prematur. Mai problematic este că aproximativ jumătate din persoanele care suferă de hipertensiune arterială nu știu de starea lor, ceea ce le pune la risc de complicații medicale evitabile și le pune la risc de moarte. Creșterea gradului de conștientizare asupra hipertensiunii și a screening-ului timpuriu este o prioritate logică pentru abordare sustenabilă. Românii trebuie să conștientizeze cât de importantă este măsurarea tensiunii arteriale. De asemenea, odată pus diagnosticul, este vital să fie respectat tratamentul precis. (…) Efortul individual trebuie să fie însă dublat de o viziune sistemică prin promovarea unor politici de prevenție și de educație pentru sănătate”, subliniind că în numele administrației prezidențiale se alătură campaniei Societății Române de Cardiologie, exprimându-și convingerea că „împreună putem fi mai puternici împotriva hipertensiunii arteriale, pentru români mai sănătoși.”

 

Prof. univ. dr. Doina Dimulescu, președinte Societatea Română de Hipertensiune a explicat că mesajul de conștientizare lansat pentru al doilea an, consecutiv, de către Liga Mondială de Hipertensiune (World Hypertension League) – „Măsoară corect! Controlează! Trăiește mai mult!” prezintă o chintesență a măsurilor care ar trebui luate pentru a ajunge la un bun control terapeutic, la un diagnostic complet al pacienților cu HTA și subliniază importnața ,,determinării tensiunii arteriale ca modalitate foarte simplă de diagnostic în această boală și rezultatele mai puțin favorabile legate de faptul că un procent mare dintre pacienți, deși iau medicamente antihipertensive, nu sunt controlați terapeutic”.

Medicul a menționat că lipsa de control a hipertensiunii are cauze multiple, unele care țin de lipsa de screening și diagnostic, altele de neaderența pacienților la terapia antihipertensivă, iar în perioada de pandemie, din teama de a frecventa cabinete medicale, dar și din cauza restricțiilor care au limitat accesul la consultații în bolile cronice, foarte mulți pacienți au rămas cu tratament incomplet, insuficient sau și-au întrerupt tratamentul. „Apoi au existat pacienții care au făcut pneumonii în forme severe sau medii care au necesitat spitalizare, care eventual au făcut hipotensiune pe durata spitalizării și li s-a întrerupt tratamentul antihipertensiv. Au rămas apoi fără tratament o lungă bucată de timp sau, dimpotrivă, au primit dexametazonă și alte medicamente după care s-au dezechilibrat ca valori tensionale. Au existat destule probleme în îngrijirea pacienților hipertensivi, ca și a altora cu alte afecțiuni cronice și acest lucru s-a repercutat probabil și pe datele de la sfârșitul anului trecut privind creșterea mortalității generale în ultimele luni ale anului 2020 comparativ cu 2019”, a concluzionat dr. Dimulescu.

 

Prof. Univ. Dr. Dragoș Vinereanu, președinte Fundația Română a Inimii a vorbit despre importanța conștientizării românilor referotor la valorile tensionale, atât în ceea ce privește diagnosticul și riscurile hipertensiunii arteriale, cât și al creșterii aderenței la tratament. „Evident că măsurile educaționale, și mă refer la măsuri educaționale extinse, sunt foarte importante atât asupra pacientului, cât și asupra familiei și asupra medicilor care au grijă de pacienții respectivi. Așa cum știm, la ora actuală, unul din oamenii care circulă pe stradă și au peste 50 de ani are hipertensiune arterială și, din păcate, nu știe acest lucru. Iar cei care au hipertensiune arterială și nu știu că au hipertensiune arterială au un risc major de a face complicațiile cele mai importante și cele mai severe ale hipertensiunii arteriale, anume infarctul de miocard, accidentul vascular cerebral sau afectare renală importantă. Ca atare, diagnosticul hipertensiunii arteriale devine esențial. (…) Pe de altă parte, în momentul în care pacientul este diagnosticat cu hipertensiune arterială și este pus pe un tratament, trebuie să reținem că, dacă dăm doar medicamente iar pacientul nu își schimbă modul de a trăi, atunci medicamentele nu vor acționa la potențialul pe care îl au”.

Dr. Vinereanu a subliniat totodată că Fundația Română a Inimii se implică în campaniile educaționale, iar pe site-ul acesteia, precum și al SRC, există o pagină dedicată pacienților  unde capitolul hipertensiunii arteriale este foarte bine reprezentat și verificat de experții Societății Române de Cardiologie.

 

În calitate de reprezentant al medicilor de familie, dr. Rodica Tănăsescu,  vicepreședinte Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov, a spus că „politicile de sănătate trebuie să încurajeze depistarea la timp a bolilor cronice”, subliniind că acest an de pandemie va aduce, din păcvate, și o avalanșă de pacienți cu boli cronice nedepistate la timp sau cu boli cronice neglijate, între care și pacienții hipertensivi și cu alte boli cardiovasculare. „Acum cred că începe greul pentru noi toți, după ce vom fi în bună parte vaccinați și vom reveni la o cvasinormalitate. Va trebui să începem să rezolvăm aceste probleme rămase în urmă, pentru că o bună parte din spitalele României au fost transformate în unități Covid și pacienții care se tratau acolo nu au mai avut acces, iar pacienții pe care într-un fel sau altul am reușit să-i depistăm în acest an, nu au prea au avut unde să se ducă să facă investigații mai aprofundate sau consultații de specialitate, pentru că multe spitale au fost unități Covid. Au avut și teama de contaminare. De acum încolo trebuie să ne ocupăm de aceste boli cronice pentu că dacă nu o facem, ele vor ucide în anii viitori mai rău decât Covid-ul”, a opinat medicul, menționând că hipertensiunea arterială ocupă o poziție centrală și, din păcate, rămâne atât pentru medicul de medicina de familiei, cât și pentru cardiolog, și pentru neurolog, un inamic de temut.

Pe de altă parte, dr. Tănăsescu spune că și atitudinea românilor față de propria sănătate ar trebui să se schimbe, iar în acest sens ar fi necesar „un program serios, cu motivații pozitive și chiar cu părți punitive pentru pacienții care nu vor să se prezinte deloc la medic”, pentru că o  HTA netratată sau necontrolată la ținte aduce cu sine, aproape obligatoriu, o mulțime de alte patologii. „Informarea trebuie făcută corect și, în afară de informarea de la nivelul medicului de familie cred că ar fi necesare în țara aceasta campanii de informare privind riscul hipertensiunii arteriale, acesta fiind unul dintre factorii de risc modificabili” a mai spus medicul.

 

În cadrul evenimentului online organizat de Societatea Română de Cardiologie au mai avut intervenții conf. univ. dr. Elisabeta Bădilă, secretar SRC, dr. Sorin-Gabriel Ungureanu, director general adjunct – Direcția Generală Standardizare și Acreditare – ANMCS, șef lucrări dr. Ana-Maria Vintilă,  președinte Grup de Lucru Hipertensiune Arterială, prof. univ. dr. Adrian Covic,  președinte Societatea Română de Nefrologie, prof. univ. dr. Bogdan Ovidiu Popescu, președinte Societatea de Neurologie din România și Radu Gănescu, președinte Coaliția Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.

„Măsoară-ți tensiunea arterială! #PentruCăAșaSpunEu” este un proiect dezvoltat de Societatea Română de Cardiologie, cu sprijinul Servier România.