Numărul de infecții cu virusul HIV, în scădere constantă
Numărul total al pacienților din România infectați cu HIV se apropie de 16.200, iar cei mai mulți dintre cei identificați și aflați în tratament sunt bărbați.
Dr. Adrian Streinu-Cercel
Duminică, 1 Decembrie, în timp ce românii sărbătoreau Ziua Națională, iar în multe orașe din țară s-au aprins luminile festive care au dat startul Sărbătorilor de Iarnă, în întreaga lume s-a celebrat Ziua Modială de Luptă împotriva HIV-SIDA, care anul acesta s-a desfășurat sub sloganul „Comunitățile fac diferența”.
În cadrul unei conferințe prilejuită de ziua în care oamenii de pretutindeni sunt îndemnați să-și unească forțele pentru a lupta împotriva HIV/SIDA, managerul Institutului Național de Boli infecțioase Matei Balș, medicul Adrian Streinu Cercel a arătat că, de la începutul anului, în România au fost diagnosticate 506 cazuri noi de pacienți infectați cu virusul HIV, menținându-se astfel trendul descendent înregistrat în ultimii ani.
La 31 decembrie 2018, în România erau diagnosticați și aflați în evidențe 16.190 de persoane infectate cu virusul care provoacă SIDA, dintre care 9.793 sunt bărbați, iar 6.397 femei. Referindu-se la acești indicatori, managerul institutului Matei Balș a precizat că datele sunt foarte bune, în contextul în care indică o scădere majoră a numărului de infecții depistate anual, iar trendul descendent continuă să se mențină.
„Cei care sunt înregistraţi cu HIV sunt bine monitorizaţi şi sunt direcţionaţi către centre regionale, așa că, evident, numărul de noi infecţii a scăzut. În 2018, toate trendurile au fost descrescătoare. Mai avem probleme cu femeia gravidă care provine din cohortă, în sensul că unele refuză să facă profilaxia pentru nou născut. Şi pentru că nu sunt de acord, s-a făcut un registru în care sunt trecuţi toţi nou născuţii din femei seropozitive, pe care îi monitorizăm”, a menționat dr. Streinu Cercel.
Dr. Diana Paun
În ceea ce privește tratamentul și calitatea vieții pacienților cu HIV, medicul infecționist spune că lucrurile s-au schimbat foarte mult în bine față de mijlocul anilor ’80, când au fost diagnosticate primele cazuri în România. „Pacientul infectat cu HIV de astăzi nu mai seamănă deloc cu pacientul infectat cu HIV din 1985. Astăzi iei o pastilă pe zi, care conţine 3 sau 4 ingrediente, şi duci o viaţă absolut normală. Evident că în cursul vieţii pot să apară tot felul de alte lucruri, care sunt ale vieţii curente. Cu HIV-ul nu se termină însă de azi pe mâine. Şi nu se termină din cauza noastră, a oamenilor, pentru că nu ne protejăm”, a subliniat acesta.
În cadrul aceleiași conferințe, consilierul prezidențial Diana Păun a menționat că trendul descendent în ceea ce privește infecțiile cu HIV a început încă din 1990, precizând că, pentru menținerea acestuia, este nevoie de creşterea capacităţii de screening, cu accent pe grupurile vulnerabile şi pe comunităţile defavorizate, de acces la tratament, dar şi de finanţare corespunzătoare. Nu în ultimul rând, consilierul prezidențial a declarat că trebuie să fie pus un accent deosebit și pe latura prevenției, care se poate face prin educație pentru sănătate în rândul populației, cu preponderență în grupurile vulnerabile.
La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Horaţiu Moldovan, a anunțat că instituția pe care o reprezintă are în vedere majorarea bugetului Programului naţional de HIV-SIDA. „Obiectivul nostru este menţinerea României ca ţară cu risc scăzut de infecţie HIV-SIDA. Noi operăm un program naţional HIV-SIDA care a debutat în 1985, bugetul acestui program a fost în anul 2018 de 303 milioane de lei. El a crescut în 2019 la 328 de milioane de lei. A fost elaborat, după cum s-a ştiut, un plan naţional strategic pentru controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie HIV-SIDA în perioada 2019 – 2021. Documentul este finalizat, dar în perioada mandatului precedent de la minister nu a fost aprobat şi implementat. Avem în vedere creşterea bugetului acestui program”, a declarat acesta.
Totodată, secretarul de stat a precizat că se dorește încheierea unui protocol cu producătorii și distribuitorii de medicamente destinate acestor pacienți, pentru a rezolva discontinuitățile care mai apar în aprovizionare.
