Dragaica – Sarbatoarea si Targul care a dezvoltat Buzaul

24 iunie 2013 | 1 comentariu |

Credintele populare arata ca plantele de leac isi micsoreaza din putere, iar oamenii care muncesc pe 24 iunie se vor imbolnavi. Pe 24 iunie, sanatatea inseamna minunare si veselie.

dragaicuteleRomanul spune ca 24 iunie este o zi magica: sanatatea trupului este testata la propriu si innobilata prin solstitiul de vara. Buzoienii simt si altfel aceasta zi, pentru ca sunt strans legati de Dragaica.

De pe 24 iunie te poti scalda in apele curgatoare, incepe secerisul cu un dans alegoric al fetelor dinspre Baragan si cel mai mare targ dintre tari isi inchide portile. Cristina Partal, presedintele ANTREC Buzau, scrie pe traditionsonbuzau.blogspot.ro despre florile de Sanziene si Dragaica: Noaptea de Sanziene este cu adevarat magica. Dragaica sau Sanziana, numita in diferite zone etnografice Dardaica, Imparateasa, Stapana Surorilor, Regina Holdelor, Mireasa, ar umbla pe Pamant sau ar pluti prin aer si s-ar desfata, cantand si dansand, impreuna cu alaiul sau. Sanzienele, fete frumoase, vesele si blande incing hora prin poieni si pe campuri. Multi au fost cei care le-au vazut si inca mai sunt oameni care povestesc cum in fata lor, creaturi ireale au inceput sa danseze, iar locul a ramas apoi parjolit, in forma de cerc. Nimeni nu trebuie sa scoata o vorba atunci cand Sanzienele danseaza, pentru ca glasul ii va fi luat… Tot in aceasta noapte, batranele culeg ierburile de leac ce doar acum capata puteri miraculoase.

Puterile tamaduitoare ale plantelor, scad dupa 24 iunie, spun batranii.

Cand ielele si sanzienele jucau dragaica

Cand ielele si sanzienele jucau dragaica

Dansul Sanzienelor

Dansul Sanzienelor

In Campia arida, deja, a Baraganului, pe 24 iunie se joaca inca acest dans, al dragaicutelor.

Cu mult inainte de crestinism se credea ca Dragaica este mireasa care plutea peste pamant, dansa si canta de oamenilor nu le venea sa creada. Alaturi de mireasa este un alai de fete care plutesc pe deasupra campurilor cu flori.

Unii specialisti spun ca Sarbatoarea Dragaicii, sau a Sanzienelor ar avea la origine un cult roman pentru zeita Diana. Dupa altii, sarbatoarea isi are originea intr-un cult geto-dacic stravechi al Soarelui, Sanzienele fiind adesea reprezentate de traci inlantuite intr-o hora.

Oamenii credeau, si tin inca obiceiul, ca daca vor munci de Dragaica, o vor supara pe aceasta si ea ii va imbolnavi, le va aduce tunete si furtuni.

Alaiul de fete dansand in hora poate fi vazut insa, in anii din urma, din ce in ce mai rar. Ele sunt cat se poate de reale si vestesc inceputul secerisului, in zona Padina din judetul Buzau.

Cu greu mai sunt convinse fetele sa joace Dragaica in cerc si cu cununite de grau pe cap, iar la final sa fie aleasa cea mai frumoasa si harnica dintre ele.

Szatmari - Dragaica

Szatmari – Dragaica

Dragaica este insa act de identitate pentru Buzau. Dezvoltarea Dragaicii ca targ este insasi dezvoltarea orasului Buzau.

Targul Dragaica este organizat la iesirea din oars, spre Spataru, si a devenit loc de petrecut, cumparat si vandut mii de produse ieftine sau mai scumpe, chilipiruri si lucruri aproape fara valoare.

Targul acesta este insa motiv pentru zeci de mii de oameni din toate colturile tarii sa-si faca timp, pentru ca pana pe 24 iunie sa-si aduca in Dragaica copiii care vor sa se dea in comedii, sa-si cumpere ochelari de soare si palarie din paie. Pentru persoanele de varsta medie, mersul in Dragaica e o traditie: o bere si un mic… Iar pentru batrani, o nostalgie.

In traditia crestin ortodoxa, 24 iunie este ziua nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, adus pe lume la batranete de Elisabeta, eveniment ce pregateste minunea nasterii Mantuitorului dintr-o fecioara.

Viorel Francu

Viorel Francu

Viorel Francu, unul dintre putinii cunoscatori ai culturii si traditiilor buzoiene, referent la Biblioteca Judeteana Vasile Voiculescu din Buzau, vorbeste in exclusivitate pentru www.sanatateabuzoiana.ro despre devenirea targului, acesta lansand in 2004 cartea reper „Dragaica – targul dintre tari”.

Targul Dragaica, dupa unii etnologi, dainuie de peste 5000 de ani. A luat fiinta datorita faptului ca in acele vremuri, judetul Buzau avea foarte multe oi, iar lana trebuia desfacuta undeva. Si s-a gasit acest loc, numit Podul Calului, zona de confluenta intre cele trei mari provincii romanesti. Negustorii erau nevoiti sa-si desfaca undeva marfurile excedentare. Buzoienii aveau lana, fieraria era de la brasoveni, iar moldovenii aduceau vite. Asta a fost stadiul incipeint al unui comert care va dainui foarte multa vreme. Dragaica a avut si un rol social, in acelasi timp. Negustorii veneau cu fetele si baietii de casatorit si aici se inchegau familii noi. Exemple sunt toponime de genul Calvini, Unguriu si altele. Ele aduc aminte de faptul ca multi ardeleni s-au asezat aici.

 

Vechiul dans al Dragaicei

Vechiul dans al Dragaicei

Mai tarziu, targul coboara incet incet spre Buzau, spre oras.

Cand Vlad al II-lea da dezlegare dupa 1431 negustorilor din Tara Romaneasca sa-si vanda produsele in Ardeal si invers, Buzaul cunoaste o dezvoltare fara precedent, economic si social. Fiind la intretaierea drumurilor mari comerciale: Drumul Bogdanului care lega Lembergul, Cernautii pana in zona Constantinopolului, si existau drumuri comerciale catre schelele portuare de la Braila si de la Galati unde se facea un comert deosebit si chiar legaturile cu Dobrogea, fac din Buzau o zona deosebita.

Infiintarea, in 1500, a Episcopiei Buzaului sporeste gradul de atractie,  pentru ca aceasta va dezvolta ea insasi o activitate de comert deosebita. Targul Dragaica intra pentru multa vreme in administrarea Episcopiei Buzaului. Orasul a cunoscut o dezvoltare economica deosebita dupa 1774, dupa pacea de la Cuciuk Cainargi, cand devine un punct important in traficul comercial intre Tara Romaneasca, Transilvania si tinuturile de la sudul Dunarii. Ca urmare, in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, Targul Dragaica este mutat la Bancesti – sat apartinator comunei Simileasca, Alexandru Ipsilanti incredintandu-l printr-un hrosv domnesc datat 26 august 1778. Anul acesta se implinesc 235 de ani de la prima atestare documentare si de definire concreta a Targului Dragaica.

 

Preziosi - Targ la Buzau

Preziosi – Targ la Buzau

Comedie cu lanturi

Comedie cu lanturi

Acest targ cunoaste insa diferite mutatii. Razboiul ruso-turc, navalirile turcilor din raiaua Braila care au facut multe distrugeri, au dus la mutarea targului la Valea Teancului sau la Niscov. De-abia dupa pacea de la Adrianopole de la 1829 incepe sa functioneze normal,  pe vechea mosie Bancesti. Negustorii erau insa nemultumiti ca targul nu functiona in zona de intravilan a urbei Buzaului, mai ales ca aici se dezvoltasera noi cai de comunicatie. Acest lucru a dus la cererea magistratului Buzaului, catre ministrul comertului, prin care sa se mute targul de la Bancesti, la Buzau. Nu s-a aprobat cererea. Astfel, negustorii fac Targul Raului Buzau, un alt targ. Pana la urma, in 1864 se aproba ca targul se mute la Buzau, iar cel de la Bancesti se desfiinteaza pe cale naturala, astfel ca Targul Raului Buzau va relua denumirea de Targul Dragaica.

In final, targul va fi statuat la 1868, cand Dragaoca ramane in nord-estul  urbei, acolo unde erau si targurile de animale, pentru ca treptat sa ajunga pe actualul amplasament, in zona catunului Posta, la iesirea din oras.

Pe 23 iunie 1868, printul Carol viziteaza marele Balci Dragaica, langa Buzau si se duce pe urma in munti, la Valenii de Munte unde e ranit de cal, dar cu toate acestea merge mai departe in munti, la Sinaia. Marele pictor Amedeo Preziosi il insoteste pe acesta si imortalizeaza Targul Dragaica.

Evolutia Buzaului e legata de targ. Dragaica era unul dintre cele mai mari si cunoscute targuri din Romania. Veneau negustori din Franta, Viena, Imperiul Austro-Ungar, Rusia chiar si isi desfaceau marfa aici. Acest lucru dovedeste relatiile comerciale pe care le avea Buzaul cu celelalte tari si aportul Buzaului la relatiile comerciale ale tarii.

 

Noaptea Sanzienelor - dans in jurul focului

Noaptea Sanzienelor – dans in jurul focului

Dragaica, azi

Dragaica, azi

Dragaica e specifica zonei noastre si din spectrul dansului ieleleor, al  dragaicutelor. Ele, in esenta au acelasi stil peste tot, dar la Buzau, insusi ritualul de Dragaica initiat aici a atras atentia multor etnologi si personalitati ale culturii, care au facut diferenta. In afara de dansul dragaicutelor, la noi specifica este si „lupta”  fetelor pentru alegerea celei mai frumoase. Uneori se lasa si cu victime. Fetele erau imbracate in haine barbatesti, toate.

Sincer, daca e sa mint, spun ca am fost in fiecare an. Dar nu e adevarat. Din punctul meu de vedere, la un moment dat, Dragaica si-a parasit rolul carnavalesc, atractia de odinioara. Acum, totul e altfel, comertul e preponderent, iar ceea ce cunosteam despre Targul Dragaica a disparut. Nu mai are acelasi farmec, gogoasa poate nu mai are acelasi gust cu cel de atunci, circurile de altadata, dulapurile – acele scrancioabe in care te dadeai, lupta cu maiul – incercarea puterii… nu mai sunt. Noi, cei mai putin tineri, ramanem cu gustul mititeilor de odinioara, care erau mereu cei mai buni si al gogosilor din targul prafuit. Divertismentul a cazut in fata comertului. Sincer, eu nu am mai fost in Dragaica din 2004, de cand am lansat cartea Dragaica targul dintre tari.

In Dragaica e marfa multa si proasta. Putini sunt cei care merg in Dragaica pentru a face cumparaturi, este povestirea fara timp de respirat a lui Viorel Francu, fost jurnalist, acum scriitor si bibliotecar pasionat de istorii legate de judetul Buzau, cu oameni, intamplari si inedit.


Categorii: Actual, Comunitate

Comentarii (1)

  1. Elena Dogaru spune:

    “Au venit Dragaicile/ Sa culeaga spicele.Spicele sunt bobutele/ Dragaicile-frumusele. Hai,Dragaica,sa sarim/ Sa sarim, sa rasarim/ Ca stim iarna ce patim!” (fragment din “Dragaicutele”, joc popular traditional,insotit de strigaturi precum cele din care am citat mai sus.Le stiu de la bunica materna,care stia sa danseze “Dragaicuta”).

Adaugati un comentariu


 

*