E-mailul si locul de munca, factori de stres cotidian
Specialistii recomanda verificarea mai rara a postei elctronice, pentru o mai buna sanatate mentala. Pe de alta parte, cei mai stresati romani sunt medicii, angajatii IT, profesorii si educatorii.
In cadrul unui studiu realizat timp de doua saptamani, cercetatori canadieni de la Universitatea din Columbia Britanica au analizat comportamentul a 124 de adulti care, in prima saptamana, au fost rugati sa isi verifice e-mailurile doar de 3 ori pe zi, iar in doua, de oricate ori doreau.
In urma analizei rezultatelor, cercetatorii au descoperit ca adultii care isi verificau contul de e-mail de doar trei ori pe zi erau mai putin stresati si mai concentrati la activitatile desfasurate, decat ceilalti.
Descoperirea este alarmanta, in contextul in care zilnic, in lume, sunt schimbate circa 183 de miliarde de e-mailuri. In Statele Unite, spre exemplu, peste o treime dintre angajati raspund la e-mailuri in termen de 15 minute de la primirea acestora, iar 40 la suta din cazurile de intrerupere a lucrului au drept cauza corespondenta electronica. Specialistii care au participat la realizarea studiului spun ca verificarea mai rara a mesajelor din e-mailul personal este benefica pentru sanatatea mentala si reduce stresul.
Un astfel de studiu a fost realizat recent si in Romania, la nivel national, in mediul urban, pe un esantion reprezentativ de 3.381 de respondenti, carora li s-a cerut sa realizeze un top al profesiilor in ordinea gradului de stres si solicitare. Acestia au fost chestionati, totodata, si in privinta nivelului de stres si suprasolicitare pe care il resimt la locul de munca.
Nu mai putin de 75 la suta dintre romani s-au declarat stresati si suprasolicitati din cauza locului de munca, iar 10 la suta dintre acestia au indicat un nivel intens al starilor de stres si suprasolicitare. Cel mai ingrijorator este insa faptul ca 80 la suta dintre cei care s-au declarat stresati sau suprasolicitati la locul de munca supun ca resimt simptome ale unor afectiuni generate de acesti factori, acuzand oboseala excesiva si indelungata, probleme cu somnul sau migrene. Cei mai multi dintre cei care au reclamat un nivel de stres si suprasolicitare ridicat sunt medici, programatori, angajati in domeniul IT, profesori sau educatori.
Acelasi studiu mai arata ca 6 din 10 angajati considera ca stresul si suprasolicitarea sunt consecinte ale orelor de lucru din afara programului si in week-end, ale lipsei de energie, ale proiectelor de mare amploare la care lucreaza si ale interactiunii cu persoane dificile. In acest context, specialistii atrag atentia asupra implicatiilor pe care suprasolicitarea si stilul de viata modern le pot avea asupra sanatatii. Una dintre cele mai grave consecinte este Sindromul de Oboseala Cronica. Acesta este caracterizat prin oboseala intensa, dificultati de concentrare, tulburari de memorie, dureri musculare, articulare si gastrointestinale, insomnie, migrene, depresie, alergii, tulburari hormonale, cadriovasculare, deficite imunitare, manifestari care persista mai multe luni.
In urma studiului s-a realizat si un top al profesiilor in functie de gradul de stres si suprasolicitare. Respondentii chestionati au tinut cont de criterii precum orele de munca efectuate in afara programului, amploarea proiectelor si nivelul de energie solicitat, nivelul de responsabilitate si concentrare necesar, lucrul cu termene limita, interactiunea cu persoane dificile, presiunea de a gasi rapid solutii, gradul ridicat de risc fizic sau psihic asociat exercitarii meseriei.
In acest top, pe primul loc s-a situat profesia de medic, pe urmatoarele locuri situandu-se cele de pilot, controlor de trafic aerian, pompier, profesor si educator, profesionist in domeniul IT, sofer profesionist, avocat, profesionist in domeniul financiar-contabil.
