Echinocțiul de primăvară aduce armonie și le conferă oamenilor o stare de bine

20 martie 2022 | 0 comentarii |

Evenimentul astrologic are loc duminică, 20 martie 2022, la ora 17:33, ora României și în acest moment ziua devine egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ, iar în tradiția populară românească este marcat printr-o serie de tradiții și obiceiuri care aduc în vieților oamenilor armonie, echilibru și liniște.

 

Echinocțiul de primăvară 2022 are loc duminică, 20 martie, la ora 17:33, ora României și marchează sosirea primăverii astronomice în emisfera nordică, în timp ce în emisfera sudică începe toamna astronomică. În acest moment, care mai este cunoscut și sub denumirea de „echinox”, Soarele trece prin punctul vernal, unul din cele două puncte în care ecliptica intersectează ecuatorul ceresc. Prin urmare, ziua este egală cu noaptea, după care durata zilei (luminată de soare) va continua să crească, iar cea a nopţii să scadă, până la data de 21 iunie, când are loc solstițiul de vară.

În regiunile polare din emisfera nordică, odată cu echinocțiul de primăvară începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni.

Echinocţiul de primăvară nu are însă loc la aceeaşi dată în fiecare an, întrucât anul calendaristic nu este egal cu anul tropic. În tradiţia creştină, Paştele este sărbătorit întotdeauna în prima duminică de după Luna Plină ce urmează Echinocţiului de primăvară.

Primăvara astronomică

 

Încă din antichitate oamenii au fost fascinați de mișcarea lunii, soarelui, planeteleor și implicit de echinocțiu și solstițiu. Cerul înstelat era una din delectările preferate atât ale oamenilor de rând cât și a mai marilor faraoni sau regi.

Din punct de vedere etimologic, „echinocțiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care la rândul său provine din latină „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”. Astfel, „echinocțiu” reprezintă momentul în care ziua devine egală cu noaptea.

Mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite perioade ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptică (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu Ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′, potrivit astro-urseanu.ro.

Echinocţiul reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu Ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Cele două puncte de pe ecliptică, în care se află Soarele în momentul echinocţiului, se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal. Astfel, există două fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.

 

Primăvara astrologică

 

Din punct de vedere astrologic, echinocţiul de primăvară reprezintă un moment ce aduce o stare de armonie, de transformare profundă. Momentul în care ziua devine egală cu noaptea are, din punct de vedere energetic, astrologic, fizic și spiritual, un rol deosebit de important pentru oameni și viața lor. Astrologii spun că acest moment este unic și oferă o serie de energii înălțătoare și profunde, în măsură să ne ajute să ne redescoperim pe noi înșine și să găsim puterea și curajul de a începe o viață nouă și curată, ne dă capacitatea de a înțelege lumea exterioară și sinele lăuntric, să aflăm ce ce motivează și cum să mergem mai departe.

Tot în acest moment se face trecerea de la zodia Peştilor la cea a Berbecului, considerat începutul zodiacului, moment prielnic pentru a face planuri, pentru a ne propune țintele spre care vrem să ne îndreptăm. Se mai spune că orice sămânţă plantată acum (la propriu și la figurat) va creşte şi se va dezvolta până la solstiţiul de vară, urmând să culegem roadele la echinocţiul de toamnă. Iar ceea ce plantăm poate fi chiar o sămânţă, o plantă, sau poate sentimente ori planuri de viitor.

Tot din punct de vedere astrologic, echinocţiul marchează o perioadă de efervescență, de energie, de viaţă. Natura și oamenii reînvie sub soarele primăverii, astfel că solstițiul de primăvară aduce în viețile oamenilor armonie și o stare interioară de bine.

Simbolistic, echinocţiul de primăvară înseamnă creaţie, după cum solstiţiul de vară este considerat apogeul, echinocţiul de toamnă este echivalent cu începerea perioadei de resorbţie, iar solstiţiul de iarnă este considerat perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

 

Tradiții și obiceiuri la echinox

 

În tradiția populară, echinocțiul de primăvară mai poartă denumirea de „Târ Înainte” și vine cu o serie de tradiții și obiceiuri pe care românii le respectă încă din cele mai vechi timpuri. Se crede că echinocțiul de primăvară întărește puterea Soarelui, iar lumina pe care acesta o oferă face ca totul să crească și să înflorească. Strămoşii noştri daci urmăreau cu atenţie Soarele, îi cunoşteau mişcările, vedeau schimbările aduse de acesta şi îl sărbătoreau prin ritualuri păgâne. Ei celebrau echinocţiul de primăvară mai ales pentru importanţa sa în creşterea fertilităţii pământului şi a naturii în general.

Tot de pe vremea strămoșilor se crede că Soarele ar fi, de fapt, o zeitate, iar acest lucru face ca sărbătoarea să fie una a învierii, purificării și a luminii. Pe vremuri, oamenii se uitau la Soare și înregistrau ciclurile naturii după schimbările pe care le aducea astrul zilei. Pentru popoarele antice, echinocţiul însemna întoarcerea anotimpului „prietenos”, când va exista din nou hrană din belşug. Echinocțiul de primăvară era asociat cu momentul în care fertilitatea pământului crește cel mai mult.

Când începe echinocțiul de primăvară, începe și un nou an agrar, iar la sate copiii bat pământul cu bețe pentru a alunga frigul și rostesc: Intră frig şi ieși căldură/Să se facă vreme bună/Pe la noi pe bătătură”.

Echinocțiul de primăvară este considerat un moment de armonie, echilibru și liniște, când ziua și noaptea sunt perfect egale. În perioada echinocțiului, totul revine la viață, iar toate viețuitoarele, de la cele mai mici la cele mai mari, au parte de cele mai bune energii pe care le poate aduce primăvara.

Conform tradiţiei creştine, Paştele este sărbătorit întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocţiu.

 

Echinocțiul de primăvară la români

 

Românii marchează la această dată începerea unui nou an agrar și organizează diverse ritualuri a căror semnificație este alungarea frigului, a iernii, a spiritelor rele, protecţia gospodăriei, curăţarea acesteia. În multe zone ale ţării se aprind focuri ritualice, menite să purifice casele. Acestea sunt aprinse de bărbaţi, copiii sar peste ele, iar femeile împrăştie cenuşa în jurul casei, pentru a o proteja. Obiceiurile variază, dar au ca element comun focul, simbolizând însuşi Soarele, care ajută oamenii și natura să renască prin căldură și în sufletul oamenilor aduce spiritul și energia primăverii.

În creștinismul românesc, obiceiul a fost asemănat cu Focurile Sfinților. O altă tradiție spune că rugăciunile și focurile sfinților ajută la trecerea peste un moment crucial din echinocțiu, punând în balanță echilibrul dintre lumină și întuneric.

Chiar dacă în zilele de acum o parte din tradițiile și obiceiurile străvechi nu mai sunt respectate, există anumite aspecte de care trebuie să te ferești de echinocțiul de primăvară. În această zi nu trebuie să te cerți cu nimeni și să nu te superi, căci vei strica armonia și liniștea aduse de această zi. De asemenea, nu trebuie să faci rău animalelor sau plantelor, pentru că se crede că răul făcut se va întoarce împotriva ta.

 

Cultul Soarelui

 

Celebrul Sfinx, construit de vechii egipteni, are privirea îndreptată exact spre punctul în care răsare Soarele în ziua echinocţiului de primăvară. Echinocţiul era sărbătorit şi preţuit şi în Egipt, ţara în care Soarele era considerat zeu. Încă de la începutul celui de-al treilea mileniu se consemnează sărbătoarea echinocţiului de martie, numită azi Sham el Nessim.

Pentru persani, această zi marca începutul unui nou an, astfel că ei sărbătoreau un fel de Revelion, care dura 13 zile. Soarele era principalul sărbătorit în această zi şi pentru amerindieni, care organizau ritualuri şi dansuri. Sumerienii marcaum cu ajutorul echinocţiilor, cele două anotimpuri: vara – Emesh şi iarna – Enten. Sezonul cald începea la data echinocţiului de primăvară, iar cel rece, la data echinocţiului de toamnă. Sărbătorile Akitu, menţionate pentru prima dată la mijlocul mileniului 3 î.e.n., pe o tăbliţă din oraşul sumerian Ur, sunt respectate şi astăzi printre urmaşii străvechilor popoare mesopotamiene. Akitu de primăvară, la babilonieni, era cea mai importantă sărbătoare şi era dedicată marelui zeu Marduk. Şi în zilele noastre putem întâlni tradiţii Akitu la perşi, sciţi şi kurzi.

Piramida Soarelui de la Teotihuacan, din Mexic este și în zilele noastre considerată unul dintre locurile în care au loc fenomene ezoterice, astfel că sute de turişti merg, anual, să celebreze echinocţiul de primăvară aici. Potrivit credinţelor străvechi, cerul se deschide la echinox, deasupra Piramidei soarelui, eliberând energie pozitivă, astfel că oamenii vin în acest loc și, îmbrăcaţi numai în alb, întind mâinile spre cer pentru a capta cât mai multă energie bună.

 

Legenda echinocțiului

 

Există şi o legendă, de origine celtică, despre echinocții, care are ca personaje centrale doi eroi: regele Stejar şi Regele Ilice, aflaţi într-un război continuu. Regele Stejar este stăpân peste jumătatea luminoasă şi călduroasă a anului, în timp ce regele Ilice conduce a doua parte a anului, când oamenii se odihnesc.

Se spune că cei doi au dus lupte crunte, ani întregi, pentru a-şi impune domnia. Cu toate acestea, fiecare a obţinut victoria pentru numai o jumătate de an: Stejar este stăpânul primăverii, a cărei domnii începe la echinocţiul de primăvară, iar în toamnă vine Regele Ilice, care se instalează la putere prin echinocţiul de toamnă.

Concluzia ar fi că cei doi nu pot exista unul fără celălalt, ci numai împreună, în echilibru.

Echinocţiul cade mereu pe datele de 19, 20 sau 21 martie. Ultima dată a fost pe 19 martie în secolul 18, iar asta se va mai întâmpla abia în anul 2052. În secolele 19 și 20 a avut loc doar pe 20 sau 21 martie. În secolul nostru, a căzut sau va cădea pe 21 doar în 2003, 2007, 2011 si 2015. În rest, numai pe 20 martie, până în 2052.

Indiferent de data în care se produce, echinocţiul va aduce mereu primăvara. Va aduce mereu magia începutului, speranţa vieţii, căldura soarelui. Cel mai probabil, vor exista mereu oameni care să creadă în „puterile” sale, în energia proaspătă pe care o revarsă în lume. Indiferent de locul în care trăiesc, de credinţe, toţi oamenii au nevoie de începuturi noi şi de speranţă, la fel cum au nevoie de lumina şi de căldura zeului Soare.

 

Echinocțiul pe alte planete

Echinocţiul se produce și pe alte planete. Pe Saturn, fenomenul are loc o dată la 15 ani, în timp ce noi îl avem de două ori pe an. Acest lucru se întâmplă pentru că, în timp ce planeta noastră efectuează o rotaţie în jurul Soarelui în 365 de zile, Saturn o face în 30 de ani.

Cel mai recent echinocţiu de pe Saturn a fost observat în anul 2009, cu ajutorul navetei Cassini, aparţinând Agenţiei Spaţiale Americane. Interesant este faptul că, în timpul echinocţiului, cercurile de gheaţă şi gaze din jurul planetei dispar – mai exact, ele nu mai sunt vizibile, pentru că razele de lumină sunt paralele, Soarele aflându-se exact pe linia ecuatorului. Inelele lui Saturn, lungi de peste 270.000 de kilometri, dar cu o grosime mai mică de 10 metri, se văd de pe Pământ datorita faptului că reflecta lumina Soarelui. În momentul echinocţiului, lumina reflectată de acestea arată ca o bandă foarte subţire, încât ele par să dispară.

Primul om care a observat inelele planetei Saturn şi dispariţia lor a fost Galileo Galilei, care a construit unul dintre primele telescoape în secolul al XVII-lea.

 


Adaugati un comentariu


 

*