România, codașă la îngrijirea dentară, dar „fruntașă” la boli grave ale cavității bucale

20 martie 2022 | 0 comentarii |

La iniţiativa Federaţiei Internaţionale a Dentiştilor este sărbătorită, anual, pe data de 20 martie, Ziua Mondială a Sănătății Orale – World Oral Health Day, pentru a promova în lumea întregă importanţa igienei orale şi a fi menţionate beneficiile unei bune sănătăţi orale la orice vârstă.

 

Aproxiamativ 90% din populaţia lumii suferă în cursul vieţii de afecţiuni orale, dar multe dintre acestea ar putea fi evitate prin programe de prevenţie, detecţie şi tratament, finanţate de guvern, asociaţii şi societăţi de promovare a sănătăţii, atrage atenția Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

De aceea, în fiecare an, la data de 20 martie, peste 130 de țări din lume marchează Ziua Mondială a Sănătății Orale și derulează acțiuni prin care se pune accentul pe creșterea gradului de informare cu privire la bolile cavității orale și pe încurajarea oamenilor de a păstra o igienă dentară corespunzătoare, cu scopul de a creşte, la nivel global, gradul de conştientizare a populaţiei privind importanţa menţinerii unei stări optime a sănătăţii orale la orice vârstă.

Prima zi internaţională legată de Sănătatea Orală a fost celebrată în anul 1994 – în Anul Internaţional al Sănătăţii Orale. Anul acesta, prin sloganul Cu un zâmbet mai aproape de sănătate!”, Federaţia Internaţională a Dentiştilor (FDI), aduce în atenție problematica sănătății orale și are ca obiective creşterea numărului de persoane informate cu privire la importanţa sănătăţii orale şi riscurile neglijării acesteia. Totodată se urmărește ca guvernele, asociațiile de pacienți și populația generală să colaboreze pentru a un zâmbet mai sănătos. Prin formarea unor deprinderi sănătoase şi încurajarea tratamentului precoce al potenţialelor probleme dentare se vor evita îngrijirile tardive, mai dificile şi mai costisitoare.

 

Ziua Mondială a Sănătăţii Orale din acest an aduce în atenția opiniei publice și a profesioniștilor problemele legate de formarea deprinderilor necesare păstrării unei bune sănătăți orale de la cele mai fragede vârste și promovează intervențiile stomatologice eficiente, cu accent pe prevenție.

Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă, la ora actuală, cele mai frecvente boli infecţioase, în întreaga lume. Larga răspândire a acestor boli este în strânsă corelaţie cu stilul de viaţă şi în special cu un consum crescut de zahăr, alcool şi tutun, dar şi cu o igienă orală deficitară, încă din copilărie.

În România, o treime (33,7%) dintre părinți nu și-au dus copiii la stomatolog măcar o dată pe an, la fel cum jumătate dintre români nu au fost vreodată la medicul stomatolog, deși România este pe ultimul loc în Europa la incidența cariilor dentare, care afectează 99% din populație, potrivit unui studiu de piață anual realizat de Kantar în ianuarie 2022, pe un eșantion de 1000 de participanți. De altfel, în contextul în care Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu a alocat, în 2020, decât 0,33% din fondul unic de asigurări sociale de sănătate, tendinţa numărului de consultaţii şi tratamente stomatologice a fost în scădere în ultimii doi ani, la toate categoriile de vârstă. Mulți români au evitat să meargă la medicul stomatolog fie din cauza pandemiei, fie a lipsei banilor sau de teamă. Piața locală de stomatologie a depășit totși valoarea de 2,33 miliarde de lei în 2020 (venituri cumulate ale celor aproximativ 6.400 de companii active analizate de Coface România).

 

Ultimul studiu, efectuat de specialiștii Institutului Național de Sănătate Publică pe 4.592 de respondenți din România, referitor la evaluarea practicilor privind menținerea sănătății orale, arată că 18% dintre participanți se spală pe dinți de mai puțin de două ori pe zi, 33,7% se spală mai puțin de două minute și doar 33,6% se spală pe dinți în maximum 15 minute după ce mânâncă.

Studiul relevă, de asemenea, că doar 1,9% nu utilizează pastă de dinți, 57,3% utilizează o pastă de dinți cu fluor, 24, 7 %  folosesc doar periuța de dinți,  55,6%  folosesc apa de gură și 29, 5% ața interdentară. Un procent ceva mai mare, de 48, 7 %, utilizează guma de mestecat ca mijloc de asigurare a igienei orale, iar 24,9 %  folosesc scobitori.

Pe de altă parte, doar 70,2% din respondenți au fost instruiți cu privire la tehnica corectă de periaj a dinților și doar 28,2% își schimbă lunar periuța de dinți.

În ceea ce privește starea de sănătate orală, doar 27,6% dintre participanții la studiu au afirmat că în ultimul an nu au avut nici un disconfort la nivelul dinților și doar 15, 9% se duc de două ori pe an la control la medicul stomatolog. În același timp, doar 50,4 % dintre respondenți au declarat că nu consumă zilnic dulciuri, în timp ce  53,4% nu consumă zilnic băuturi acidulate îndulcite, 61, 3% nu consumă deloc băuturi alcoolice și 20,1% fumează, deși știu că toate acestea favorizează cariile dentare.

 

Dr Florin Brînzea

Medicii stomatologi atrag atenția că o sănătate orală precară poate contribui la dezvoltarea unor probleme grave de sănătate, precum bolile cardiovasculare, obezitatea, accidentul vascular cerebral, dificultăți respiratorii și chiar naștere înainte de termen în cazul femeilor însărcinate. Bolile cavității orale afectează multe persoane din lume, deși acestea pot fi prevenite prin creșterea gradului de conștientizare, educarea publicului și diseminarea unor informații corecte.

De aceea, Ziua Mondială a Sănătății Orale este marcată și pentru determinarea creșterii fondurilor alocate pentru prevenirea bolilor, diagnosticarea condițiilor medicale ce afectează cavitatea orală și întărirea strategiilor de tratament. Medicul stomatolog buzoian Florin Bînzea spune că dacă măcar pentru copii s-ar aloca, din fonduri publice, un buget corespunzător, în contextul în care se observă că în ultimii 15-20 de ani a crescut și demineralizarea dentiției, s-ar putea evita multe probleme de sănătate la vârsta adultă și s-ar reduce considerabil costurile cu bolile generate de netratarea la timp a problemelor orale.

Conform raportului „Platformei Europene pentru o Sănătate Orală mai Bună”, România are unul dintre cele mai mici bugete din Europa alocat sănătăţii orale, deși cancerul buzelor şi cavităţii bucale, o problemă importantă de sănătate publică, situează România pe locul 4 în Europa în ceea ce priveşte ratele de incidenţă şi mortalitate prin cancere ale buzelor şi cavităţii bucale, după Letonia, Ungaria si Slovacia.

Potrivit INSP, la sfârșitul anului 2018, în România erau 16.457 de medici stomatologi, dintre care 14.034 lucrau în sectorul privat și doar 1.619 în sectorul public, dintre care 87,7%  lucrau în mediul urban și numai 12,3 % în rural.

 


Adaugati un comentariu


 

*