Cancerul pulmonar, cea mai agresivă afecțiune oncologică

Peste 12.000 de români își pierd viața, anual, din cauza cancerului pulmonar, iar fumatul, poluarea și diagnosticarea tardivă sunt principalii factori de risc.

 

Cancerul pulmonar continuă să fie cea mai agresivă afecțiune oncologică și are cea mai mare incidență și mortalitate dintre toate tipurile de cancer în România și în lume. Fumatul și poluarea sunt cei mai mari dușmani ai plămânilor, iar diagnosticarea tardivă face ineficient aproape orice tratament.

În România, cancerul pulmonar rămâne cea mai răspândită formă de boală oncologică și are cea mai mare mortalitate. În anul 2020, potrivit datelor Globocan, 10.779 de români au pierdut lupta cu cancerul pulmonar.

Persoanele cu vârsta de peste 45 de ani (în special fumătorii), cele care trăiesc în orașe aglomerate, lucrează în mediu toxic sau se încălzesc cu lemne ar trebui să-și facă anual un control la plămâni. Din păcate, mai mult de trei sferturi dintre pacienții cu cancer pulmonar se prezintă la medic în stadii avansate de boală, când nu se mai poate face un tratament curativ, ci doar unul paliativ.

 

Acestea sunt doar câteva dintre concluziile pe care specialiștii prezenți la webinarul Share Experience, cu tema „Cancerul pulmonar în România. Pacientul <de export>”, organizat de Asociația Română pentru Cancere Rare l-a organizat miercuri, online, cu sprijinul Novartis, Janssen și Pfizer având ca scop schimbul de experiență între specialiști în sănătate și pentru a trage un nou semnal de alarmă și a aduce atât în atenția autorităților, cât și a populației generale, nevoia de conștientizare a riscurilor acestei boli, de depistare precoce și de acces la tratament și îngrijire medicală.

Moderat de Dorica Dan, președintele Asociației Române pentru Cancere Rare, evenimentul i-a avut ca invitați pe prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, medic primar pneumologie, prof. dr. Maria Puiu, medic primar genetică medicală și dr. Emilian Olteanu, medic specialist anatomie patologică. 

Prevenția, depistarea precoce, tratamentul și suportul socio-medical al pacientului cu cancer pulmonar au fost principalele subiecte de discuție abordate în cadrul webinarului, centrat pe principalel probleme ale pacientului român cu cancer pulmonar și soluțiile care i-ar putea îmbunătăți calitatea vieții. Dorica Dan a subliniat că „educația medicală elementară ne-ar ajută să salvăm foarte multe vieți”. Pentru asta este însă nevoie de organizarea și desfășurarea unor programe de formare a tuturor specialiștilor, de programe de screening și de acces al pacienților la îngrijire personalizată, care le-ar oferi o mai bună complianța la tratament, dar și de mai multe și mai eficiente programe de conștientizare a factorilor de risc și a necesității prezentării la controale periodice, în rândul populației generale.

  

Cancerul pulmonar trebuie depistat în stadiu incipient, când pacientul are la dispoziție mai multe opțiuni de tratament, a subliniat prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, care a arătat că acest lucru ar crește șansele de îmbunătățire a calității vieții pentru pacienți. „Supraviețuirea la un an în cancerul pulmonar ajunge la 80% în cazul în care diagnosticarea se face la începutul bolii. Din păcate, în România acest lucru se întâmplă tardiv și de aceea supraviețuirea e la un nivel atât de scăzut”, a spus medicul.

Existența unui program național de screening populational extins, dar mai ales a unui program de screening pentru persoanele cu factori de risc ar putea salva multe vieți. „Avem aici exemplul Marii Britanii, care a făcut screening populațional la pacienții fumători (pacienții cu risc) și au identificat leziuni incipiente de cancer pulmonar care pot fi tratate mai bine și în proporție foarte mare pot fi curabile”, a punctat dr. Emilian Olteanu, medic anatomopatolog la spitalul Victor Babeș din Timișoara.

 

Controlul de rutină ar trebui să constituie o prioritate între preocupările oricărei persoane cu vârsta de peste 45 de ani. Fumătorii, mai ales, ar trebui să meargă anual la un medic pneumolog, pentru o evaluare, chiar dacă nu prezintă simptome. „Din păcate, cei mai mulți pacienți ajung tardiv la medic, atunci când nu mai poți să faci tratament curativ care să-i vindece, iar șansele de supraviețuire sunt extrem de reduse. Cei care sunt mari fumători, dar și persoanele sănătoase care au vârste de peste 45-50 de ani, trebuie să meargă la medicul pneumolog o dată pe an, fără să aibă nimic. Cei care lucrează în mediul toxic, locuiesc în orașele foarte aglomerate sau la țară, unde se încălzesc cu lemne, trebuie de asemenea să meargă la un control de rutină. Acest lucru ar crește foarte mult diagnosticarea precoce a cancerului pulmonar, iar dacă bola e depistată în fază operabilă, se mărește și speranța de viață”, este avertismentul lansat de prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, medic primar pneumologie, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, președinte Societatea Română de Pneumologie.

 

Înființarea a cel puțin 10 centre regionale de diagnostic și tratament oncologic supraspecializate și accesul neîngrădit al pacientului la aceste centre este, de asemenea, una dintre nevoile urgente pe care le-ar avea pacienții cu cancer pulmonar, iar suportul social post-tratament, atât la cei cu boală incurabilă, cât și la cei aflați în remisie este una dintre condițiile esențiale pentru îmbunătățirea calității vieții acestor pacienți.

În acest scop, România trebuie să se alinieze la Planul European de Cancer. În perioada 2021-2027 s-a stabilit că trebuie implementat un management comun sau uniformizat al cancerului, în întreagă Europa. Obiectivele generale vizează existența programelor de screening pentru grupul de persoane aflate la risc, diagnosticarea precoce, tratament personalizat și îngrijire post tratament. „Aceste obiective generale urmează să fie realizate printr-o serie de direcții și măsuri strategice care pornesc de la identificarea centrelor de cancer disponibile în România în prezent și realizarea unor modele de hub de sănătate, adică acele centre care să permită testări suplimentare față de ceea ce putem în acest moment pentru a permite soluții de tratament multidisciplinar”, a explicat prof. dr. Maria Puiu, medic primar genetică medicală.

 

Vaccinarea împotriva COVID-19 a fost, așa cum era de așteptat, un subiect de neevitat în actualul context al pandemiei cu COVID-19, în care și  diagnosticarea cancerului pulmonar, ca și altor afecțiuni grave, s-a făcut cu și mai mare întârziere decât de obicei. Prof. dr. Ruxandra Ulmeanu a făcut un nou apel la vaccinarea anti-Covid, adresându-se atât persoanelor sănătoase, dar în mod deosebit celor care au probleme respiratorii și/sau pulmonare, pentru care vaccinarea poate face diferența dintre viață și moarte.

„O mare parte dintre pacienți nu au mai venit la control, în această perioadă, de când s-a decanșat pandemia de Covi-19, de frică să nu se contamineze în spital sau în cabinetele medicilor din ambulator. Din fericire, în prezent văd că lumea începe să vină din nou la control și mulți români au început să înțeleagă necesitatea de a te prezența la medic. Pentru ca noi, medicii din spitale, să nu fim blocați și să puteam asigura diagnosticul corect, oamenii trebuie să înțelegea că e foarte important să se vaccineze. Dacă se vor vaccina nu va mai fi valul 15 sau 16 care ne va bloca cu totul. O să intrăm în normal, putând astfel să oferim suport pentru toate bolile respiratorii”, atrage atenția medicul pneumolog.

 

Ce trebuie să știi despre cancerul pulmonar

1. Fumatul este unul dintre principalii factorii de risc în cancerul pulmonar și atrage după sine o problema gravă, oriunde în lume. În momentul diagnosticului, aproximativ trei sferturi dintre pacienții cu cancer pulmonar se află deja în stadii avansate și metastatice ale bolii, când nu se mai poate face un tratament care să vindece boală, ci doar un tratament paliativ care să îmbunătățească viață.

2. Trei sferturi dintre pacienții cu cancer pulmonar sunt fumători. Ei consideră normal să tușească și să expectoreze, astfel că nu merg la control și trec 20-30 de ani până când sesizează anumite simptome îngrijorătoare.

3. Tusea persistentă și chinuitoare, scădere în greutate fără intenție, scăderea poftei de mâncare, dureri în piept, nu mai poate înghiți sau ragușește sunt alte simptome care îngrijorează. Atunci deja tumora a invadat organele vecine, boala este deja depășită.

4. Primul simptom îngrijorător care apare este oboseala, o toleranță scăzută la efort, dar și acesta poate fi pus uneori pe seama faptului că îmbătrânesc, amânându-se din nou vizită la medic. Și vor veni la medic numai când lucrurile sunt foarte dramatice.

5. Majoritatea pacienților ajung la medic numai când lucrurile sunt foarte grave: dacă scuipă sânge. Însă, trebuie să știm că numai o cincime din cei care fac cancer pulmonar vor prezenta acest simptom.

6. Diagnosticare se face prin bronhoscopie, o investigație relativ simplă, care nu doare, nu te lasă fără aer și ajută la stabilirea unui diagnostic corect.

7. Cancerul pulmonar rămâne unul dintre cancerele cel mai dificil de tratat, provocând și cele mai multe decese în rândul bolilor oncologice, chiar dacă medicina a avansat semnificativ în ultimii 10 ani.