Cancerul pulmonar face ravagii în Vestul țării
FABC a propus un protocol de colaborare autorităţilor locale, organizaţiilor judeţene membre ale Societăţii Naţionale de Medicina Familiei şi unităţilor sanitare din județele Hunedoara și Timiș, unde există cea mai mare incidență a bolii și cea mai mare mortalitate.
Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) a tras un semnal de alarmă în privința incidenței foarte ridicate a cancerului pulmonar în zona de Vest a României, care a ajuns în ultimii ani la o rată de 51 de cazuri la mia de locuitori. Și mortalitatea este cea mai ridicată din toată țara, cu 52 de decese la suta de mii de locuitori. Județul cu cea mai mare incidență din țară este Hunedoara, unde în 2019 s-au înregistrat 70 de cazuri de cancer pulmonar la mia de locuitori, în timp ce în Timiș s-a înregistrat, în perioada 2014-2019, cea mai ridicată pondere a cazurilor de cancer pulmonar din totalul cancerelor diagnosticate. Citând datele Institutului Național de Statistică, FABC subliniază că, în cele două județe există și cele mai mari rate ale deceselor cauzate de cancerul pulmonar.
Având în vedere aceste date îngrijorătoare, FABC a organizat, cu sprijinul MSD România, o dezbatere cu tema „Cancerul pulmonar – prioritate pentru zona de Vest a României”, având ca principal obiectiv identificarea soluţiilor pentru iniţierea unui parteneriat pentru creşterea ratei de supravieţuire în cancerul pulmonar. Astfel, reprezentanții organizație au propus autorităţilor locale, organizaţiilor judeţene membre ale Societăţii Naţionale de Medicina Familiei şi unităţilor sanitare din zonă, un protocol de colaborare, cu accent pe proiecte de navigare a pacientului, de la suspiciunea de cancer pulmonar la diagnosticare şi iniţierea tratamentului, precum şi pe dezvoltarea unor planuri de acţiune locală pentru creşterea nivelului de cunoştinţe privind simptomele cancerului pulmonar şi recunoaşterea factorilor de risc.
În cadrul dezbaterii a fost prezentată o analiză amănunțită a situației privind cazurile de cancer pulmonar în zonă, punându-se accent și pe faptul că cercetările din ultimii ani au evidenţiat cifre ce leagă incidenţa cancerului pulmonar de zonele industriale, intens poluate.
În cazul de față, ca și cauze principale pentru incidența crescută a bolii, au fost identificate fumatul și expunerea la radon – un gaz radioactiv prezent în anumite tipuri de sol. Fumatul este considerat principalul factor de risc, fiind responsabil pentru 80% dintre cazurile de cancer pulmonar, iar expunerea la radon este considerată cel de-al doilea factor de risc pentru acest tip de cancer.
Astfel, este lesne de înțeles că în zonele cu expunere naturală de mediu la radon, combinaţia radon-fumat creşte substanţial riscul de cancer pulmonar, în special în rândul bărbaţilor. Procentul cancerelor pulmonare asociate expunerii la radon în anumite zone din Transilvania variază între 4,8 -16,7% în rândul nefumătorilor. Cercetările au relevat faptul că 9% dintre decesele cauzate de cancerul pulmonar au la bază expunerea la radon în cazul nefumătorilor, iar aproape 70% din decese au la bază combinația dintre fumat și expunerea la acest gaz.
Cezar Irimia
Cezar Irimia, președintele FABC, spune că „introducerea pachetului de 3 consultaţii de prevenţie gratuite – evaluarea factorilor de risc ai pacientului, intervenţia asupra factorilor de risc şi monitorizarea – pentru persoanele de peste 40 de ani poate reprezenta una dintre soluţiile depistării precoce a cancerului pulmonar. E un moment oportun să discutăm şi practica evaluării riscului individual al pacientului de a dezvolta acest tip de cancer, despre introducerea screeningului pentru persoanele cu risc crescut, mai ales că există şi surse de finanţare pentru astfel de programe. De asemenea, autorităţile locale ar trebui să prioritizeze problema cancerului pulmonar şi să dezvolte planuri de acţiune locală, implicând resurse precum asistenţii medicali comunitari, colaborând cu medicii de familie şi asociaţiile de pacienţi. Ne dorim să iniţiem în acest sens un protocol de colaborare pentru a contribui la detectarea precoce a cancerului pulmonar, pentru a creşte şansele de supravieţuire şi a îmbunătăţi calitatea vieţii pacienţilor cu cancer”.
Legat de același subiect, managerul Spitalului de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Victor Babeş din Timişoara, dr. Cristian Oancea, a sugerat într-o postare pe rețelele de socializare că medicii pneumologi ar trebui să aibă dreptul să dea indicaţie de investigaţie PET-CT ca parte integrantă a procesului de diagnostic şi evaluare în cazul suspiciunilor de cancer pulmonar, în prezent indicaţia revenind exclusiv medicilor oncologi şi fiind puţin accesibilă pacienţilor neoplazici. În acest mod, pacienții ar beneficia de un acces mai facil şi mult mai rapid la această investigaţie, conducând la scurtarea timpului de iniţiere a terapiei.
