Fostul șef al CNAS, trimis în judecată în dosarul decontărilor fictive pentru îngrijri la domiciliu

În fața instanței au fost trimiși 59 de inculpați, printre care persoane cu funcții de conducere în cadrul CNAS și CASM București, funcționari, administratori de firme care presteză servicii de ingrijiri la domiciliu și directori de azile de bătrâni.

 

Ancheta Direcției Naționale Anticorupție în dosarul decontărilor fictive de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu s-a încheiat zilele acestea, iar procurorii au dispus trimiterea în judecată a nu mai puțin de 59 de persoane și 31 de societăți având ca obiect de activitate prestarea unor astfel de servicii. Printre inculpați se numără și fostul sef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNASMarian Burcea, împreună cu fostul director al Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CASMBLucian Vasile Bara. Lista celor trimiși în judecată în acest dosar mai cuprinde numeroase nume ale unor persoane care au deținut funcții de conducere în cadrul CNAS și CASMB, precum și diverși reprezentani ai unor societăți comerciale care prestează servicii de îngrijiri medicale la domiciliu și ai unor așezăminte de asistență socială pentru persoanele vârstnice.

Astfel, au fost trimişi în judecată sub control judiciar Marian Burcea – fost preşedinte al CNASAlin Sergiu Costache – fost şef al Direcţiei Generale de Monitorizare Antifraudă din CNAS, Lucian Vasile Bara – preşedintele CASMB până la 13 iulie 2017, Ovidiu Munteanu – fost manager al Direcţiei Relaţii Contractuale şi preşedinte al CASMB, Ion Răzvan Geambaşu – fost director executiv al CASMB, Ion Ovidiu Mihăescu – fost manager al Direcţiei Control a CASMB, Gabriela Rodica Mocanu – şef al Serviciului programe de sănătate şi îngrijiri la domiciliu din CASMB.

 

Acestora li se adaugă o listă consistentă de inculpați, care îi include pe Iuliana Gheorghe – administrator al unor aziluri de bătrâni, Marian Gheorghe, Mina Elena Petrescu şi Jeana Sardare – funcţionare în CASMB, Maria Costică – reprezentant al unei societăţi prestatoare de servicii medicale, Cristina Manta – avocat în Baroul Bucureşti, Al Aloul Adnan, Anca Al Aloul Sherin – administrator al SC Almis Îngrijiri Medicale SRL, Florina Jeni Bărbălău – administrator al Home Med Expert SRL şi Lara Med Serv SRL, Nicoleta Nicu – administrator al Lara Med Serv SRL şi Recovery Med Serv SRL, Adriana Caraculacu – administrator al Claritas Servicii Medicale SRL, Vladimir Puşcaşu – reprezentant legal al SC Claritas Servicii Medicale SRL, Adriana Rosmenreniuc – administrator al Home Medical Assistance SRL, Mariana Ispas – reprezentant al Beta Medical Service SRL, Despina Anton Tîrtea – administrator al Zen Medical Center SRL, Crina Elena Constantinescu – reprezentant al Micon Life SRL, Adela Miculescu – reprezentant al Micon Life SRL, Sile Miculescu – angajat al SC Micon Life SRL, Violeta Ciocâlteu – administrator al Frontida SRL şi SC Home Medical Concept SRL, Anişoara Durnac – angajat la Frontida SRL şi Home Medical Concept SRL, Leontin Glăvan – reprezentant al Salvitae SRL, Ruxandra Ceauşu – şef al Direcţiei Antifraudă din cadrul structurii de control a CNAS, și Dragoş Eugen Profir – şef al Serviciului control din cadrul Direcţiei Control a CASMB.

 

În rechizitoriul întocmit de procurori se precizează că, grupul format din cele 31 de firme care ofereau îngrijiri medicale la domiciliu, împreună cu funcționarii din cadrul CNAS și CASMB, transformaseră îngrijirile la domiciliu pentru care se acordau decontări din bugetul asigurărilor de sănătate, într-o afacere profitabilă penturu ambele părți, fără a se ține cont că în acest mod erau lipsiți de servicii decontate o parte dintre pacienții care aveau nevoie de îngrijiri medicale la domiciliu. Procurorii susțin că, prin intermediul funcționarilor, gruparea obținea CNP-uri și acte medicale de la sigurați, pe care le foloseau fără știrea titularilor, pentru întocmirea în fals a dosarelor de solicitare de îngrijiri medicale la domiciliu. Aceste dosare erau apoi depuse la CASMB de persoane împuternicite și obțineau aprobare, banii decontați intrând astfel „în buzunarele membrilor grupului infracțional”. În sarcina acestora se mai pune folosirea frauduloasă a cardurilor de sănătate cu prilejul semnării electronice a serviciilor medicale pentru decontarea unor servicii medicale neprestate sau prestate în condiţii nelegale precum și transmiterea online a unor date false în sistemul informatic unic integrat al asigurărilor sociale de sănătate.

Procurorii suțin că sumele astfel decontate de CASMB au fost delapidate de administratorii furnizorilor de îngrijiri medicale la domiciliu și cheltuite în interes personal şi pentru plata membrilor grupului infracţional, protecţia grupării fiind asigurată de persoane din conducerea celor două instituţii, care, deşi erau la curent cu activităţile nelegale, refuzau să facă verificări şi să dispună sancţiuni.

 

Anchetatorii susțin că bazele grupării au fost puse în urmă cu patru ani la nivelul CASMB, de către Gabriela-Rodica Mocanu, Mina-Elena Petrescu şi Jeana Sardare, la care au aderat ulterior şi persoane din conducerea CASMB, respectiv preşedintele-director general Lucian-Vasile Bara, Ovidiu Munteanu, Ion-Răzvan Geambaşu, Ion-Ovidiu Mihăescu, iar începând din 2016, şi reprezentanţii unor firme furnizoare de servicii medicale fără activitate reală ori legală. Din martie 2017,  imediat ce a fost numit președinte la CNAS, grupării i s-ar fi alăturat și Marian Burcea care ar fi cerut funcționarilor cu atribuții de control „să nu mai aplice legile în vigoare – sancţiunile prevăzute în Contractul-cadru aprobat prin hotărâre de guvern şi să facă mai mult muncă de prevenţie”.

„Grupul infracţional a fost constituit astfel ca, prin comiterea unor infracţiuni de înşelăciune, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals informatic, luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, Fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate să fie fraudat prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, iar banii din acest fond să nu fie folosiţi pentru îngrijirea medicală la domiciliu a asiguraţilor care aveau nevoie reală de aceste servicii, în mod gratuit”, se arată într-un comunicat al DNA.

 

Procurorii subliniază că, în perioada „august 2014 – august 2017, furnizorii de îngrijiri medicale la domiciliu au constituit pe verticală şi în relaţii de subordonare cu gruparea funcţionarilor din CASMB, celule infracţionale sau subgrupări infracţionale, cu colaborare între ele, pe orizontală, în scopul deservirii scopului infracţional comun, astfel încât atât nucleul grupului infracţional, cât şi subgrupările subordonate au acţionat în scopul fraudării FNUASS, pe 6 planuri”, potrivit comunicatului DNA

Cele șase planuri identificate de anchetatori au constat în constituirea nelegală a dosarelor medicale ale unor asiguraţi şi depunerea acestora la CASMB, aprobarea frauduloasă, de către CASMB, a îngrijirilor medicale la domiciliu, decontate din FNUASS, întocmirea în fals a raportărilor lunare de servicii medicale necesare decontărilor lunare de plăţi, coruperea funcţionarilor cu atribuţii în întocmirea documentaţiei şi aprobarea îngrijirilor medicale la domiciliu, evitarea depistării fraudelor comise în dauna CASMB, prioritizarea la plată a solicitărilor aferente foloaselor necuvenite, concomitent cu refuzarea cererilor persoanelor asigurate care, în mod legitim, ar fi avut dreptul să beneficieze de acest tip de servicii medicale.

 

Totodată, în perioada august 2014 – august 2017, Gabriela-Rodica Mocanu, Mina-Elena Petrescu şi Jeana Sardare sunt acuzate că i-au ajutat pe reprezentanţii celor 31 de firme de îngrijiri medicale la domiciliu să inducă în eroare CASMB, prin prezentarea ca adevărate a unor situaţii nereale referitoare la respectarea clauzelor contractuale. Astfel, CASMB a făcut plăţi care nu li se cuveneau celor 31 de firme, în cuantum total de 20.040.591 lei, corespunzătoare celor 564 de raportări de servicii medicale ale acestora. Despre fostul șef al CNAS, Marian Burcea, procurorii mai spun că deși a „deşi au avut cunoştinţă de activităţile infracţionale, inculpatul Burcea Marian, preşedinte al CNAS, a cerut funcţionarilor cu atribuţii de control să nu mai aplice legile în vigoare – sancţiunile prevăzute în Contractul-cadru aprobat prin hotărâre de guvern şi să facă mai mult muncă de prevenţie. Inculpatul Burcea Marian nu ar fi putut să reducă până la dispariţie activitatea de control fără ajutorul primit în mod conştient şi asumat de către inculpaţii Costache Alin-Sergiu, director general adjunct al CNAS – următoarea funcţie în ierarhia CNAS, după preşedinte şi vicepreşedinte –  şi şeful structurii de control a CNAS, şi al lui Ceauşu Ruxandra-Eugenia, şeful Direcţiei Antifraudă, care nu au mai iniţiat acţiuni de control, nu au valorificat datele existente referitoare la fraude şi au căutat mijloace de anihilare a constatărilor anterioare”, mai susțin procurorii.

 

În rechizitoriu se mai arată că, în perioada octombrie 2015 – iulie 2017, Lucian-Vasile Bara, preşedinte-director general al CASMB, Ovidiu Munteanu, manager al Direcţiei Relaţii Contractuale, Ion-Ovidiu Mihăescu, manager al Direcţiei Control şi Ion-Răzvan Geambaşu, au refuzat să îşi îndeplinească obligaţia legală de a verifica dacă serviciile medicale decontate din fondul asigurărilor sociale de sănătate, au şi fost prestate efectiv, deşi aceştia aveau cunoştinţă de existenţa unor grupări infracţionale specializate în fraudarea FNUASS.

În acelaşi context, în perioada iunie – august 2017, Nicolae-Sergiu Ciobanu l-a determinat pe Marian Burcea ca, în calitate de preşedinte al CNAS, să îşi folosească influenţa şi autoritatea în scopul obţinerii de către acesta a unui folos necuvenit, constând în informaţii confidenţiale deţinute de CNAS, referitoare la o societate comercială şi la reprezentantul legal al acesteia.

Prejudiciul total adus de gruparea infracțională fondului naţional unic al asigurărilor de sănătate gestionat este de 20.040.591 de lei, CNAS constituindu-se parte civilă în acest proces.

 


Adaugati un comentariu


 

*