Arestari pe banda rulanta in dosarul „Frauda la CNAS”

2 septembrie 2017 | 0 comentarii |

Curtea de Apel Bucuresti a decis ca 13 dintre persoanele implicate sa fie cercetate in stare de arest preventiv, iar una va fi cercetata in stare de arest la domiciliu.

 

Curtea de Apel Bucuresti a decis, vineri noaptea, arestarea preventiva pentru 30 de zile a 13 persoane incriminate in dosarul „Frauda la CNAS”, in frunte cu seful demis al Casei Nationale de Sanatate. In cazul celei de-a 14-a persoane suspectate ca este implicata in scandalul care zguduie sistemul de sanatate, judecatorii au dispus cercetarea in stare de arest la domiciliu.

Marian Burcea – fostul sef al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, care neaga toate acuzatiile ce i se aduc, a ramas dupa gratii. Tot in arest au decis judecatorii Curtii de Apel sa ramana si Sergiu Ciobanu – fost consilier al lui George Maior la SRI si intermediar in aceste fraude, Alin Sergiu Costache – sef al Directiei Generale de Monitorizare Antifrauda din CNAS, Razvan Mihai Mischie – reprezentant legal al unei societati prestatoare de servicii medicale, Maria Costica – reprezentant legal al unei societati prestatoare de servicii medicale, Cristina Manta – avocat in Baroul Bucuresti. Pentru Irina Adelina Geambasu, asociat si administrator al unei societati comerciale, cercetata pentru instigare la folosirea influentei, judecatorii au decis plasarea in arest la domiciliu.

Toti cei mentionati aveau, potrivit procurorilor, fie rolul de protectori ai  activitatilor ilegale, fie de intermediari. Procurorii sustin ca Marian Burcea a dispus chiar ca functionarii CNAS si CASMB din structurile de control sa nu mai deranjeze furnizorii de servicii medicale cu verificarile legale si ar fi facut demersuri ca decontarile fictive sa nu mai fie de sesizate oficial.

 

Un alt complet al Curtii de Apel a decis ca si ceilalti  7 inculpati retinuti vineri dimineata de procurori, respectiv, Gabriela Rodica Mocanu, Elena Petrescu Mina, Jeana Sardare – toate functionare in cadrul CASMB, Lucian Vasile Bara – presedintele CASMB, Ovidiu Munteanu – vicepresedintele CASMB, Ion Ovidiu – manager Directia Control a CASMB si Ion Razvan Geambasu – director executiv CASMB, sa ramana in arest preventiv.

Potrivit procurorilor, cele trei functionare ale CASMB ar fi fost cele care ar fi constituit grupul infractional organizat, la care ulterior au aderat chiar sefii Casei Nationale si Casei Bucuresti.

Procurorii au stabilit, in urma cercetarilor preliminare, ca bugetul CASMB ar fi fost pagubit cu aproximativ trei milioane euro, in intervalul ianuarie 2016-august 2017, prin decontarea ilegala a unor servicii fictive de ingrijire medicala la domiciliu, inclusiv pe baza unor dosare medicale intocmite in fals, sub protectia unor persoane din conducerea institutiei, dar si din conducerea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS).

Potrivit interceptarilor din dosar, sefii CASMB ar fi dat dispozitie ca pacientii imobilizati, aflati pe targa sau in scaun cu rotile, sa nu fie rezolvati cu prioritate, tocmai pentru ca erau deja facute decontari fictive. Mai mult, un angajat spune ca a fost amenintat cu pistolul, dupa ce ar fi refuzat sa ia spaga care ar fi facilitat ilegalitatile comise.

 

A fost deschisa insa o adevarata cutie a Pandorei, pentru ca procurorii au gasite probe care ar duce la un alt tun, de sapte miloane de euro, sifonati prin decontarea ilegala de medicamente pentru pacienti fictivi, astfel ca frauda de la CNAS ar fi de aproximativ 10 milioane de euro.

Sindicatele medicilor cred, insa, ca aceste tipuri de „sifonari” ale fondurilor din sanatate sunt cu mult mai mari si de aceea, de multe ori, spitalele nu au suficiente medicamente, iar pentru anumite investigatii si tratamente se fac programari cu cateva luni inainte. Acestia estimeaza ca, daca s-ar face verificari amanuntite, la nivelul tuturor caselor de sanatate si al tuturor spitalelor din tara, s-ar descoperi ca aproximativ 80% din fondul asigurarilor de sanatate nu sunt folositi, concret si corect, pentru tratarea bolnavilor.

Reprezentantii pacientilor sustin chiar ca in unele spitale au gasit puncte de lucru ale firmelor de ingrijiri la domiciliu, care aveau spatii inchiriate si „agenti care se plimbau din salon in salon, oferind pliante si incercand sa ademeneasca pacientii, sa forteze medicii”.

Procurorii anticoruptie arata ca in afacerea bolnavilor pe hartie era implicat chiar directorul Serviciului de Control si Antifrauda din CNAS, adica cel care trebuia sa descopere neregulile, iar efectele fraudei au dus la decesul unor pacienti aflati pe listele de asteptare, inainte ca acestia sa-si primeasca tratamentul.

 

Daca privim in urma, nu putem sa nu conctatam ca intregul sistem de sanatate este o mare „plaga”. Doar in ultimii doi ani, alaturi de Marian Burcea, alti trei presedinti ai CNAS au intrat in vizorul DNA: Lucian Duta, fost presedinte in perioada guvernarii PDL, a fost acuzat de DNA ca ar fi luat mita 8,6 milioane de euro de la firmele care au realizat sistemul informatic de sanatate. El a fost pus sub control judiciar pe cautiune, stabilita la 4,5 milioane de lei, in aprilie anul acesta. In mai 2016, DNA anunta ca fostii presedinti Vasile Ciurchea si Irinel Popescu au fost pusi sub urmarire penala, alaturi de mai multi fosti si actuali directori ai CNAS, pentru „abuz in serviciu”, tot in legatura cu informatizarea institutiei. Lor li se alatura un vicepresedinte, sase directori si chiar un sef al Directiei antifrauda.

Pe de alta parte, asa cum se observa intr-o analiza a Observatorului Roman de Sanatate, de la CASMB au dosare penale trei fosti si actuali presedinti, un director si mai multi functionari. De asemenea, un presedinte din CJAS Vrancea si doi directori ai caselor Teleorman si Constanta au calcat si ei pe „bec”.

Anchetatorii au luat in vizor si persoane cu functii din Ministerul Sanatatii, intre care un secretar de Stat si un director al Directiei Medicamentului.

 

Probleme au fost depistate si la Agentia Nationala a Medicamentelor si Dispozitivelor Medicale (un vicepresedinte), dar si la Directia de Sanatate Publica Tulcea. Totodata, 15 manageri de spitale, din Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, Ploiesti, Constanta, Galati, Tarnaveni, Gorj sau Motru sunt cercetati sau au fost deja condamnati pentru coruptie.

Iar toate acestea, in timp ce Romania se afla pe ultimul loc intre tarile europene, la sumele cheltuite in sanatate pe cap de locuitor.

Asistam insa, asa cum rezulta din datele publicate de Agentia Nationala a Medicamentului, la sponsorizari de peste 50 de milioane de euro in 2016, din partea industriei farmaceutice catre medici, spitale, asociatii neguvernamentale si farmacisti. Potrivit Observatorul roman de sanatate, 18,7 milioane de euro reprezinta valoarea totala a sponsorizarilor destinate evenimentelor educationale medicale, 11 milioane de euro au fost finantari raportate sub forma de mijloace materiale (donatii de medicamente, echipamente medicale, teste pentru pacienti, mobilier etc.), iar alte 5,9 milioane de euro reprezinta valoarea totala a sponsorizarilor destinate evenimentelor si deplasarilor internationale. De asemenea,  5,5 milioane de euro inseamna suma totala primita de cei mai mari cinci beneficiari ai sponsorizarilor, 2 milioane de euro reprezinta finantarile primite de cele mai mari cinci societati medicale profesionale, intre 2.500 si 6700 de euro au primit, lunar, fiecare medic din top 10 cei mai sponsorizati medici, iar 1,3 milioane de euro este suma totala platita medicilor pentru consultanta / participare la advisory boards.

 


Adaugati un comentariu


 

*