Hepatita virală ia o viață la fiecare 30 de secunde

De Ziua Mondială a Hepatitei, marcată anual pe 28 iunie, se acționează în scopul creșterii gradului de informare și conștientizare asupra riscurilor hepatitelor virale asupra sănătății, în contextul în care aproximativ 6.000 de oameni se infectaează zilnic cu un virus hepatic.

 

„It’s time for action” – „Este timpul pentru acţiune” – este tema Zilei Mondiale de luptă împotriva Hepatitei 2024, inițiată în 2008 de Alianţa Mondială pentru Hepatită (AMH). Aceast[ zi este marcată anual la 28 iulie, în semn de omagiu adus profesorului Baruch Samuel Blumberg (28 iulie 1925 – 5 aprilie 2011), laureat al Premiului Nobel, care a descoperit virusul hepatitei B și are ca scop creşterea gradului de conştientizare a publicului larg, a personalului medico-sanitar și a factorilor de decizie, referitor la hepatita virală – o inflamație a ficatului care cauzează boli hepatice severe: forme fulminante de boală, cronicizare, ciroză și cancer hepatic.

În fiecare zi ficatul îndeplineşte peste 500 de funcţii vitale, şi tot în fiecare zi, 6.000 de oameni sunt nou infectaţi cu hepatită virală.

În contextul în care la fiecare 30 de secunde, o persoană moare din cauza unei patologii care are legătură cu hepatita, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) cere statelor să accelereze acţiunile de prevenire, diagnostic şi tratament, pentru a salva vieţi şi a îmbunătăţi starea de sănătate a populației.

 

Propunând eliminarea hepatitei, ca ameninţare globală pentru sănătatea publică, până în 2030, OMS atrage atenția că în ciuda instrumentelor mai bune pentru diagnostic şi tratament şi a scăderii preţurilor, ratele de acoperire a testelor şi tratamentului hepatitei au stagnat, la nivel global. Cu toate acestea, atingerea obiectivului de eliminare până în anul 2030, stabilit de OMS, ar trebui să fie realizabil dacă se iau măsuri rapide.

La nivel global, OMS estimează că există aproape 220 de milioane de persoane cu hepatită B şi 36 de milioane de persoane cu hepatită C sunt nediagnosticate şi netratate, de aceea testarea, tratarea şi prevenirea hepatitei virale sunt atât de importante.

Majoritatea simptomelor apar doar odată ce boala este avansată, majoritatea oamenilor descoperind că au hepatită B sau C doar atunci când boala hepatică se agravează sau când au ajuns la cancer. Chiar şi după diagnostic, acoperirea tratamentului şi îngrijirii persoanelor care trăiesc cu hepatită este foarte scăzută.

 

Există 5 tulpini principale ale virusului hepatitei – A, B, C, D şi E. Chiar dacă toate cele 5 tipuri de virus provoacă boli hepatice, ele diferă prin modul de transmitere, severitatea bolii, distribuţia geografică şi modul în care pot fi prevenite.

Împreună, hepatitele B şi C sunt cele mai frecvente infecţii și generează în fiecare an 2,2 milioane de infecții noi, cauzând, totodată, 1,3 milioane de decese, anual. Cu alte cuvinte, aproximativ 3.500 de oameni mor din cauza infecţiilor cu hepatită B şi C în fiecare zi, adică la fiecare 30 de secunde, hepatita mai „fură” o viață.

Potrivit OMS, în 2022, aproximativ 304 milioane de oameni trăiau cu hepatită cronică B şi C, dar numai 45% dintre nou-născuţi au primit vaccinul împotriva hepatitei B în 24 de ore de la naştere. Cu toate acestea, OMS consideră că obiectivul privind eliminarea hepatitei până în 2030 poate fi atins.

 

Pe 25 iulie 2024, Eurosurveillance, cea mai prestigioasă publicație europeană care se adresează supravegherii epidemiologice a bolilor infecțioase, epidemiologiei acestora, precum și prevenirii și controlului bolilor infecțioase, a publicat articolul referitor la studiul epidemiologic de prevalență pentru markeri de infecție cu virus hepatitic B și virus hepatitic C, realizat de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) din România, sub coordonarea Centrului Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile (CNSCBT), în anii 2022-2023. Studiul a beneficiat de finanțarea primită de la Biroul OMS pentru Europa și s-a desfășurat în colaborare cu ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control – Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor).

Articolul vizează infecția cu virus hepatitic C a studiului și reflectă progresul făcut de țara noastră către atingerea țintei de eliminare a hepatitelor virale B și C până în 2030, cu informații noi și corecte, care să ghideze intervențiile de sănătate publică și să permită monitorizarea progresului către țintele de eliminare.

În cadrul studiului s-au testat „2.674 de probe de sânge pentru anticorpi împotriva virusului hepatitic C – indicatori ai trecerii prin infecție, și pentru antigenul «core» («de miez») al aceluiași virus – indicator al infecției cronice. Rezultatele noastre indică faptul că prevalența generală a infecției cronice cu virus hepatitic C a scăzut în România față de studiul anterior și este estimată în prezent la 0,9%. Infecția cronică a fost cea mai frecventă în rândul persoanelor cu vârsta mai mare sau egală cu 60 de ani (2,0%) și al persoanelor din regiunea de dezvoltare Nord-Est a României (2,2%)”, precizează INSP, care menționează că studiul arată că „România este acum o țară cu frecvență scăzută a hepatitei C, iar reducerea prevalenței în timp sugerează că țara face progrese spre eliminarea hepatitei”.

Rezultatele au evidențiat două grupuri populaționale prioritare pentru screening și intervenție de sănătate publică: persoanele în vârstă de 60 de ani și peste și cele care locuiesc în regiunea de dezvoltare Nord-Est a țării, mai spune sursa citată.

Cel mai recent studiu național care l-a precedat pe acesta fusese realizat, în populația generală a României, în urmă cu 15 ani.

 

Hepatita este o boală cauzată, de obicei, de o infecţie virală sau de agenţi neinfecţioşi (medicamente, toxine, alcool). Hepatitele virale sunt boli infecţioase vindecabile, dacă se asigură tratamentul şi continuitatea lui. Deşi există îndrumări şi instrumente pentru a diagnostica, trata şi preveni hepatita virală cronică, aceste servicii sunt însă prea des inaccesibile comunităţilor şi uneori sunt disponibile doar în spitalele centralizate sau specializate.

De aceea, pe lângă vaccinare, care previne sunt necesare: extinderea accesului la testare şi diagnosticare pentru a se asigura ca mai multe persoane să poată avea acces la tratamentul de care au nevoie; descentralizarea îngrijirii celor bolnavi de hepatită, pentru a aduce îngrijirea mai aproape de pacienţi prin utilizarea serviciilor de sănătate comunitare; integrarea îngrijirii în serviciile de sănătate existente, combinarea tratamentului hepatitei cu asistenţa primară, serviciile pentru HIV şi programe de reducere a riscurilor după caz, pentru a oferi îngrijire mai accesibilă şi mai completă etc., potrivit OMS.