România ar putea elimina hepatită C până în 2030 – condiții de îndeplinit

Masa rotundă „Acționează acum pentru a avea impact: România fără hepatită C” a facilitat schimbul de idei între mediile public, privat, profesional și societatea civilă, astfel încât să fie identificate și puse în practică cele mai bune soluții, în managementul hepatitelor virale.

 

Hepatita C reprezintă o problemă majoră de sănătate publică nu doar în România, ci la nivel gobal. Numai în Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), hepatita ucide, în prezent, peste 100.000 de oameni în fiecare an în.

România se află printre țările europene cu cea mai mare prevalență a hepatitelor virale, ceea ce face imperios necesară continuarea eforturilor de prevenție, testare, diagnostic și tratament în rândul populației și asumarea obiectivelor OMS de eliminare a hepatitelor virale ca prioritate de politică publică. Avansul terapeutic permite vindecarea în peste 96% din cazuri, cu condiția ca acestea să fie diagnosticate la timp, iar pacienții să aibă acces neîntrerupt la noile generații de tratamente.

Acestea sunt principalele repere de la care s-a pornit dezbaterea și schimbul de idei între mediile public, privat, profesional și societatea civilă, astfel încât cele mai bune soluții să poată fi identificate și puse în practică în managementul hepatitelor virale, în cadrul mesei rotunde „Acționează acum pentru a avea impact: România fără hepatită C”, organizată de Ambasada SUA, cu sprijinul AbbVie, se arată într-un comunicat al organizatorilor evenimentului.

 

Nevoia de screening 

 

Implementarea programului național de screening ar ajuta la identificarea/ diagnosticarea celor care sunt infectați și ar ușura povara sistemului. Intensificarea campaniilor de testare, facilitarea accesului la tratament și promovarea prevenției, în special în rândul grupurilor vulnerabile, ca un circuit de screening-tratament care funcționează bine, este un element cheie în atingerea obiectivului de eliminare a hepatitei virale.

„Cancelaria Prim-Ministrului poate fi cel mai bun liant în punerea la masă a tuturor factorilor decidenți. Programele de educație și de screening trebuie făcute și în zone vulnerabile, dar este nevoie de finanțare. În plus, este nevoie de implicarea comunității locale pentru că aceste testări să se poată face în zone defavorizate. Putem mobiliza consilii județene, primari, asistenți sociali, diverși factori care, împreună cu noi, pot ajuta la derularea acestor programe cât mai facil”, a afirmat conf. dr. Carmen Orban, Consilier de stat, Cancelaria Prim-Ministrului, în cadrul evenimentului.

 

Exemple de bune practici

 

Statele Unite ale Americii au un plan ambițios pentru eliminarea hepatitei C până în 2030, Casa Albă solicitând un buget de aproximativ 12,3 miliarde dolari.

„SUA sunt implicate puternic în lupta împotriva hepatitelor virale, fiind un exemplu de urmat pentru alte țări. Implementarea Planului american de eliminare a hepatitelor virale subliniază strategiile și acțiunile necesare pentru a combate această amenințare la adresa sănătății publice. Planul este un indicator clar al angajamentului guvernului american și al partenerilor săi pentru prevenirea, diagnosticarea și tratamentul hepatitelor virale, scopul final fiind eradicarea acestor boli în SUA până în 2030. Prin intermediul Planului, Guvernul american intenționează să asigure acces echitabil la servicii preventive, îngrijire și tratament tuturor persoanelor afectate de hepatitele virale, indiferent de statutul lor socio- economic. Companiile producătoare de medicamente fac eforturi deosebite pentru atingerea țelului de eradicare a hepatitelor virale la nivel global. În același timp, trebuie să recunoaștem eforturile și meritele sectorului medical și ale societății civile”, a declarat Eli Corso-Phinney, Commercial Officer, Ambasada SUA în România.

 

Hepatita nu are granițe

 

Hepatita C este o boală care nu cunoaște granițe, iar națiunile trebuie să lupte împreună cu această afecțiune. La fiecare 40 de secunde, cineva din lume își pierde viața din cauza hepatitei B sau C, deși majoritatea acestor decese ar fi putut fi prevenite prin depistare precpoce și tratament.

„Trebuie să rămânem consistenți în eforturile noastre de abordare a hepatitei C și a impactului acesteia. Dacă nu este tratată, hepatita C poate avea consecințe grave atât asupra pacienților, care se întorc în spitale, cât și asupra sistemului de sănătate, care va consuma mult mai multe fonduri decât dacă ar fi tratat boala de la început. Să nu uităm că hepatita C este una dintre puținele boli care pot fi tratate. AbbVie și-a luat angajamentul, la nivel global, să contribuie la eliminarea hepatitei C în termenul propus – 2030”, a spus Adriana Stara, General Manager AbbVie România.

 

Recomandările OMS

 

Hepatita afectează milioane de vieți, familii și comunități din Regiunea Europeană a OMS, inclusiv România, și de la nivel global. Pentru a obține eliminarea hepatitei până în 2030, noile infecții cu hepatita B și C trebuie reduse cu 40% la nivel global.

„Pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să simplificăm de urgență îngrijirea hepatitei și să facem tratamentul mai accesibil pentru mai multe persoane care au nevoie. Programele de informare comunitară și informațiile exacte despre transmitere, prevenire și resursele disponibile joacă, de asemenea, un rol cheie în înlăturarea miturilor și concepțiilor greșite. Screening-urile regulate și accesul la teste de diagnostic la prețuri accesibile sunt esențiale pentru a identifica infecțiile într-un stadiu incipient. Intervențiile în timp util, inclusiv terapiile antivirale, pot suprima în mod eficient replicarea virală, pot încetini progresia bolii și pot reduce riscul de dezvoltare a cancerului hepatic”, a subliniat dr. Silvia Gatscher, Health Operations Manager, biroul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în România.

 

Accesul la tratamente de ultimă generație

 

Accesul la medicamente de ultimă generație, participarea la studii clinice, asigurarea finanțării și a resurselor umane sunt indispensabile în optimizarea managementului hepatitelor virale, ca și al altor boli grave.

„Accesul pacienților la tratament începe înainte de etapa de autorizare, începe cu etapa studiilor clinice. Pacienții români au nevoie de medicamente de ultimă generație la care au acces și pacienții din alte țări europene, înainte ca autorizarea formală să se producă, pentru că mulți dintre ei nu mai au acest timp de așteptare. O altă etapă este Evaluarea Tehnologiilor Medicale (HTA), pe care am reușit să o reducem foarte mult. Dacă acestea două sunt puse la punct, ajungem la o etapă în care este nevoie de un cadru colaborativ ceva mai larg, iar aici sunt implicate mai multe instituții. Este nevoie de o actualizare periodică predictibilă a Hotărârii de Guvern 720, a listei propriu-zise de medicamente. Predictibilitatea este importantă atât pentru industrie, cât și din punct de vedere bugetar și al alocării resurselor umane. Sunt absolut convins că împreună vom reuși, până la finalul anului viitor, să optimizăm toate aceste circuite”, a explicat dr. farm. Răzvan Prisada, președinte Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).

 

Implicarea autorităților

 

Din 2015 până la începutul anului 2023, prin contractele cost-volum-rezultat au fost înrolați și tratați aproximativ 50.000 de pacienți cu hepatită C, 96% din ei având răspuns viral. În primele șapte luni ale acestui an, încă 2.500 de pacienți cu hepatita C au fost înrolați în tratament, în baza unui nou contrat semnat în luna martie 2023.

„Dacă în 2015 am pornit doar cu medicamentele genotip specifice și pentru un anumit subgrup populațional, care la acel moment cred că avea cea mai mare nevoie de acest tratament, am ajuns ca în acest an, cu derulări de șase contracte succesive, să beneficieze de tratament toți pacienții diagnosticați cu hepatită virală C, indiferent de gradul de fibroză, condiția fiind să aibă o viremie detectabilă. Din anul 2022 au intrat în rambursare și medicamentele pangenotipice și sperăm ca în exercițiul contractual următor, 2024-2025, potrivit politicii Ministerului Sănătății, să avem în rambursare doar medicamentele pangenotipice”, a anunțat dr. Oana Mocanu, director Direcția Farmaceutică Clawback Cost Volum, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

În Registrul de hepatite virale au fost incluse peste 316.000 de persoane testate, mai mult de 80% făcând parte din grupuri vulnerabile. „Nu putem avea o imagine de ansamblu decât într-un registru național unic pentru hepatita B și C. Conexiunea cu registrul electronic național de vaccinare, dar și cu alte registre, este absolut obligatorie”, a avertizat dr. Odette Popovici, reprezentant Centrul Național pentru Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile (CNSCBT), Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).

 

Testare, depistare, diagnostic, tratament rapid

 

Primul pas spre eradicarea hepatitelor este reprezentat de diagnosticarea infecțiilor virale. În România se derulează LIVE(RO) I și II – Program regional de prevenire, screening și diagnostic al pacienților cu boli hepatice secundare infecțiilor cu virusurile hepatitice B, C, D, ale cărui rezultate arată nevoia de intervenție rapidă.

„În zonele foarte îndepărtate am găsit pacienți care nu au știut că au infecție cu virus hepatitic C și ajunseseră deja la ciroză cu indicație de transplant sau hepatocarcinom. Programul de screening a acoperit 24 din 30 de județe, 4 din 7 regiuni de dezvoltare socio-economică. În prezent sunt peste 300.000 de persoane testate, au fost îndeplinite și chiar depășite toate țintele programatice. Foarte mulți dintre cei testați au fost incluși în tratament, astfel încât prevalența pe aceste grupuri defavorizate este de 1,65 la 100 de persoane pentru virusul B și 1,2 pentru virusul C, dintre care prevalența viremică este 0,82. În zona Sud au fost peste 3.500 de pacienți cu hepatita C, 82% au fost duși în centrele de stadializare. Dintre ei, 76% au fost viremic pozitivi, iar 58% au primit terapie. Remarcăm o scădere semnificativă a prevalenței hepatitelor virale C și B, o seropozitivitate redusă, în mod special la tineri aflați în mediul urban și cu un nivel superior de educație. Este nevoie de ajutor din partea statului pentru a replica tot acest proces la nivel național”, a explicat prof. dr. Liana Gheorghe, viitor președinte Societatea Română de Gastroenterologie și Hepatologie.

 

Calea spre eliminare

 

Marinela Debu, președinte Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO), a atras atenția că hepatita C nu poate fi eliminată fără acces imediat la tratament și a sugerat că „trebuie să implicăm mai mult medicii de familie, care s-a dovedit și se dovedește în continuare că, acolo unde se implică și unde sunt ajutați să se implice, își fac treaba. Autoritățile locale trebuie să înțeleagă că doar împreună putem face eliminare. Pentru o persoană din mediul rural, deseori este complicat să ajungă la cel mai apropiat oraș să-și facă tratamentul. Poate curând va fi posibil să ne extindem cu centrele de tratament pe toate județele”.

Derularea fără întreruperi a tratamentului este o componentă importantă a oricărui plan de eliminare a infecției și, implicit, un obiectiv specific al politicii sanitare în domeniu. „Fiecare contract nou pentru hepatita C a însemnat și o upgradare a protocoalelor de către comisia de specialitate, tradusă prin creșterea numărului de tratamente disponibile anual sau extinderea terapiei de indicații prin includerea în tratament și a pacienților cu stadii incipiente de boală, dar și prin introducerea antiviralelor pangenotipice sau a medicației destinate non- responderilor la terapiile moderne, respectiv a reinfecțiilor nou apărute după terapia cu antivirale directe”, a explicat conf. dr. Mircea Mănuc, președinte Comisia de Gastroenterologie, Ministerul Sănătății.

 

Programe de screening și oportunități de finanțare

 

În cadrul Programului de Sănătate există o continuare a finanțării proiectelor de screening. „Avem alocări pentru un apel de proiecte care va continua finanțarea pentru extinderea formării profesionale pentru personalul medical și non-medical, având în vedere că acum proiectele noastre vizează întreaga țară și nu numai regiunile. Extindem această finanțare la nivelul întregii țări și, prin urmare, avem nevoie de transferuri de cunoștințe care au fost identificate și dezvoltate în cadrul proiectului LIVERO 1 către tot personalul medical și non-medical care va contribui la aceste activități. Valoarea este de 3,2 milioane de euro. Sper ca săptămâna viitoare ghidul aferent apelului de proiecte să fie pus în publicare pentru consultare publică”, a anunțat Dragoș Iorga, director general Autoritatea de Management Program Operațional Sănătate (AM POS), Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

O altă componentă din cadrul programului vizează finanțarea a opt proiecte de screening care vor avea ca grup țintă numai persoane vulnerabile. Este vorba de aproximativ 20 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro sunt dedicate regiunii mai dezvoltate București-Ilfov și 18 milioane de euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate. „De asemenea, mai avem și o componentă hardware care este complementară acestor investiții directe în screening. Este vorba de investiții de aproximativ 140 milioane euro în ambulatoriile care vor trebui să participe la aceste programe de screening”, a mai spus reprezentantul MIPE.

 

 

Universitățile de Medicină și Farmacie se implică din ce în ce mai mult în proiecte de sănătate și educaționale pentru populație.

„Orice pacient cu hepatită se poate trata astăzi, problema majoră este să-l identificăm și asta o facem prin aceste proiecte de screening regional. În același timp, pacientul trebuie să urmeze tratamentul pe care îl punem la dispoziție, iar această educație o putem face prin intermediul Universităților, care au credibilitate mare în zona pe care o reprezintă”, a afirmat prof. dr. Dan Ionuț Gheonea, rector Universitatea de Medicină și Familie din Craiova.

„Cred că noi, ca universitate, trebuie să mergem în școli, să mergem la cei tineri care nu sunt încă contaminați de neîncredere și acolo putem să avem campanii de prevenție care să fie real importante și pentru a schimba comportamentele lor, dar și pentru a aduce în familiile lor o altfel de viziune asupra informațiilor care sunt aduse de știință”, a declarat și prof. dr. Simona Ruță, prorector Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București.

„Una dintre probleme este chiar educația precară din România, pentru că în cadrul proiectelor noastre, nu o dată, ci de foarte multe ori, ne-am confruntat cu pacienți care nu știau ce înseamnă hepatita C, care nu știau că sunt infectați cu hepatită C, care nu ajunseseră la medic niciodată”, a completat conf. dr. Carmen Oancea, UMF Craiova.

 

Diagnosticul și managementul Hepatitei C

 

Medicii infecționiști au atras atenția că este nevoie de programe de testare în masă, pentru a avea un control asupra diagnosticării și managementului Hepatitei C.

„Sunt studii care au arătat că screeningul pe baza factorilor de risc nu este poate cea mai bună abordare, ci ar trebui testată toată populația, indiferent de prezența sau nu a factorilor de risc în România. De asemenea, cred că trebuie să schimbăm paradigma din punct de vedere al managementului pacientului, astfel încât să nu mai așteptăm ca pacienții să ajungă în cabinetul medicilor, ci să ne ducem noi către ei, să mergem să-i depistăm, mai ales în zonele defavorizate, în zonele rurale, în centrele de detenție, în centrele de îngrijire unde cu siguranță au un acces dificil la servicii medicale. În plus, simplificarea diagnosticului, dar și a terapiei este un alt lucru la care trebuie să ne uităm, și anume testarea reflexă, orice laborator care identifică anticorpi D, C pozitivi să facă automat testare pentru încărcătură virală”, a afirmat dr. Valeriu Gheorghiță, manager Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.

 

Traseul pacientului 

 

Specialiștii spun că în prezent există un traseu destul de clar al pacientului, dar ar trebui îmbunătățit contactul cu medicii de familie care „ar putea fi stimulați chiar și prin măsuri financiare pentru retestare sau simpla testare în masa- acestea ar putea determina luarea acestor pacienți mai repede către centrele specializate. Subiectul este cum putem să atragem cât mai mulți pacienți pe care să îi tratăm și să-i monitorizăm pe lungă durată. Iar din punct de vedere al sistemului de sănătate publică, aceasta este una dintre principalele provocări”, a atras atenția conf. dr. Simin Aysel Florescu, manager Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș”.

„În momentul în care vorbim de cetățeanul român, cred că n-are importanță dacă e din cel mai îndepărtat sat sau dintr-un oraș mare. Jumătate din pacienții de la Matei Balș vin destul de târziu la medic, sunt greu de tratat, au stadii avansate de ciroză hepatică. Sunt oameni care nu s-au testat și cred că ar trebui să testăm ori de câte ori este nevoie”, a completat dr. Adrian Marinescu, director medical Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”.

„Vorbim de boli infecțioase, de boli cu transmitere și ar fi bine ca testarea făcută de medicul de familie să o numim panel de testare: nu aș rămâne doar la hepatita B și C, aș adăuga și HIV. Este important să ne știm statusul pacienților și, în plus, vorbim și de interacțiuni medicamentoase. Când vorbim de tratament, trebuie să ne tratăm pacienții cu toate afecțiunile lor”, a menționat prof. dr. Anca Streinu- Cercel, Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”.

 

Utilizatorii de droguri injectabile, vulnerabili la infectare

 

Utilizatorii de droguri injectabile reprezintă motorul infecției la nivel de sănătate publică, a avertizat dr. Adrian Abagiu, medic Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, insistând că acești ar trebui tratați imediat ce sunt testați cu antigen de hepatită pozitiv.

„La nivelul acestei populații vulnerabile, screening-ul ar trebui să fie urmat imediat de tratament. Paradoxul acestei populații este că cei care sunt bolnavi nu întotdeauna beneficiază de tratament pentru că nu sunt asigurați, iar sistemul actual cere să aibă dovadă de asigurat. Datele arată că sunt 475.000 de persoane care, injectându-se, au putut să se îmbolnăvească cu hepatită”, a explicat specialistul.

Nicoleta Dascălu, Director Advocacy, Asociația Română Anti- SIDA (ARAS), a atras atenția că „pacienții consumatori de droguri știu că au hepatită, își doresc să fie tratați, ceea ce nu se întâmplă. Și tot ei sunt cei care declanșează pata de ulei de răspândire a hepatitei C”.

 

Persoanele private de libertate, alt grup populațional la risc pentru hepatita C

 

„Pornind de la această premisă și având în vedere strategia OMS de eliminare a hepatitelor virale ca amenințare pentru starea de sănătate a populației până în 2030 – obiectiv asumat în Planul Cadru Național pentru Controlul Hepatitelor Virale, Administrația Națională a Penitenciarelor s-a implicat activ în programe de screening împotriva bolilor infecțioase și manifestă implicare în cadrul campaniilor de conștientizare și educație pentru sănătate. Până la momentul actual, în 20 de penitenciare au fost testate peste 11.000 de persoane, iar tratamentul gratuit al celor depistați și diagnosticați este în derulare. Prevalența infecției cu virusul hepatitic C (VHC) evidențiată în rândul acestui segment populațional este de 9,92%, confirmând faptul că și în România prevalența rezidenților din unitățile penitenciare este de 10 ori mai mare decât în populația generală. Testarea persoanelor private de libertate este o necesitate. Fără voia lor pot fi sursă de infecție pentru alți membri. Dreptul la sănătate și servicii medicale este garantat în România chiar și în condiții de custodiere. Nu putem vorbi de eradicarea hepatitelor virale în România dacă nu acordăm șansa de a avea acces la depistare precoce, la realizarea unui act medical curativ complet, care poate fi inițiat în perioada privativă de libertate, fără discriminare”, a afirmat dr. Ana-Maria Culai, inspector principal poliție penitenciară, director Direcția de Supraveghere Medicală, Administrația Națională a Penitenciarelor.

 

 

Medicii oncologi fac parte din echipa multidisciplinară care tratează pacienții cu hepatocarcinom în stadiu metastatic sau inoperabil.

„Avem opțiuni terapeutice bune, avem acces la imunoterapie, la agenți antiangiogenici, la inhibitori de tirozinkinază. Lucrurile s-au schimbat considerabil în ultimii ani. Dacă vedeam pacienți cu hepatocarcinom acum câțiva ani, care trăiau doar câteva luni, lucrurile s-au schimbat. Din păcate, nu știm numărul exact al cazurilor de hepatocarcinom pentru că nu avem un registru de cancer funcțional, ci doar niște registre regionale. Trebuie să știm numărul de cazuri, trebuie să știm de câte molecule avem nevoie în momentul în care calculăm populația pentru contractele cost -volum solicitate de CNAS și de Ministerul Sănătății”, a atras atenția dr. Daniela Zob, secretar Comisia de Oncologie, Ministerul Sănătății, șef secție Oncologie Medicală II, Institutul Oncologic București.

 

 

„Trebuie să mergem către pacienții din zonele izolate, ideal să-i informăm înainte de a-i testa, dar și către medicii de familie de acolo, care nu au posibilitatea și timpul necesar de a participa la cursuri sau webinarii. În ceea ce privește accesul la laborator, dacă medicii de familie ar putea face recoltări de probe biologice în cabinet (nu doar teste rapide), diagnosticarea s-ar îmbunătăți foarte mult. De asemenea, în Contractul – Cadru ar fi trebuit introduși markerii de hepatită virală și chiar monitorizarea pacienților de către medicii de familie”, a declarat dr. Mihaela Udrescu, coordonator grup Gastro, Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF).

Asociațiile de pacienți sunt un ajutor extrem de important în educarea comunităților, mai ales acolo unde nu sunt medici de familie și nici servicii medicale. „Asociațiile de pacienți fac campanii de educare și informare în parteneriat cu societățile profesionale.  Trebuie să mergem în fiecare comună sau sat, la fiecare autoritate publică și să facem astfel de campanii. Trebuie să ajungem la pacienți, să-i diagnosticăm, să-i convingem să meargă la medic și să-și respecte tratamentul”, a spus Radu Gănescu, președinte Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).