Katalin Kariko și Drew Weissman, premianții Nobel pentru Medicină 2023 (VIDEO)

Cei doi cercetători au fost răsplătiți cu cel mai râvnit premiu științific din lume pentru descoperirile privind ezvoltarea unor vaccinuri ARN mesager eficiente împotriva COVID-19. 

 

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a deschis sezonul Premiilor Nobel din acest an, fiind primul anunţat de Adunarea Nobel a Institutului Karolinska din Solna, Stockholm, Suedia. Comitetul Nobel a anunțat, luni, 2 octombrie, că laureații premiului Nobel pentru Fiziologie 2023 sunt cercetătoarea de origine maghiară Katalin Karikó şi cercetătorul american Drew Weissman, pionierii vaccinurilor ARN mesager (ARNm), răsplătiți pentru descoperirile lor „privind modificările bazelor nucleozidice”, care au deschis drumul către „dezvoltarea unor vaccinuri ARN mesager eficiente împotriva COVID-19”.

„Descoperirile celor doi laureați ai premiului Nobel au fost esențiale pentru dezvoltarea unor vaccinuri ARN mesager eficiente împotriva COVID-19 în timpul pandemiei care a debutat la începutul anului 2020. Prin descoperirile lor revoluționare, care au schimbat în mod fundamental înțelegerea noastră despre modul în care ARNm interacționează cu sistemul nostru imunitar, laureații au contribuit la ritmul fără precedent de dezvoltare a vaccinurilor în timpul uneia dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății umane din epoca modernă”, a explicat Academia Suedeză.

 

Katalin Karikó s-a născut în 1955, în Szolnok, Ungaria, iar doctoratul și l-a obținut la Universitatea din Szeged, în 1982. A efectuat cercetări postdoctorale la Academia Maghiară de Științe din Szeged până în 1985, după care și-a continuat cercetările la Universitatea Temple din Philadelphia și la Universitatea de Științe ale Sănătății din Bethesda. În 1989, ea a fost numită profesor asistent la Universitatea din Pennsylvania, unde a rămas până în 2013. Ulterior, a devenit vicepreședinte și apoi vicepreședinte senior la BioNTech RNA Pharmaceuticals, iar din 2021, este profesor la Universitatea din Szeged și profesor adjunct la Școala de Medicină Perelman de la Universitatea din Pennsylvania.

Drew Weissman s-a născut în 1959, în Lexington, Massachusetts, SUA. Și-a primit diplomele de doctor în medicină și doctorat de la Universitatea din Boston, în 1987. Și-a făcut pregătirea clinică la Beth Israel Deaconess Medical Center din cadrul Harvard Medical School și a efectuat cercetări postdoctorale la National Institutes of Health. În 1997, Weissman și-a înființat grupul de cercetare la Școala de Medicină Perelman de la Universitatea din Pennsylvania. El este profesor în domeniul cercetării privind vaccinurile și director al Institutului Penn pentru inovații ARN.

 

Premiul Nobel, unul dintre cele mai prestigioase din lumea științifică, este selectat de Adunarea Nobel a universității de medicină Karolinska Institute, din Suedia.

În 2022, Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină a fost acordat paleogeneticianului suedez Svante Pääbo pentru descoperirile sale „referitoare la genomul hominizilor dispăruți și la evoluția umană”, respectiv, pentru secvențierea genomului omului de Neanderthal, o rudă dispărută a oamenilor din zilele noastre, și pentru descoperirea unei rude umane necunoscute anterior, denisovanii.

Premiul în bani a fost, la început, în valoare de 40.000 USD, apoi a crescut la 10 milioane de coroane suedeze (SEK), iar din iunie 2012, Fundația Nobel a decis să reducă suma la 8 milioane SEK. Premiile Nobel din acest an vor fi însoţite de câte un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (986.000 de dolari).

Regele Suediei va înmâna premiile în cadrul unei ceremonii care va avea loc la Stockholm, pe 10 decembrie, la comemorarea lui Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, cel care a creat premiile Nobel, decernate pentru prima dată în 1901 și sunt acordate pentru realizări în domeniul științei, al literaturii și al păcii, și pentru economie.

 

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a încununat de-a lungul istoriei descoperiri majore, precum razele X, penicilina, insulina şi ADN-ul, dar şi lobotomia şi insecticidul DDT, în prezent căzute în dizgraţie.

Primul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină i-a fost acordat, în 1901, medicului german Emil Adolf von Behring (1854-1917) pentru cercetări asupra seroterapiei şi descoperirea serului antidifteric, care a deschis un nou drum în ştiinţa medicală şi a ajutat la salvarea a sute de mii de vieţi. Ulterior, premiul a fost acordat pentru o serie de descoperiri realizate în domeniul imunologiei, diagnosticelor şi dezvoltării medicamentelor.

Până în prezent, 113 premii Nobel pentru Fiziologie sau Medicină au fost acordate pentru 227 de laureați (inclusiv cei din 2023), dar au existat și ani în care acest premiul nu s-a acordat. 13 dintre premianți sunt femei.

Cel mai tânăr laureat al acestui premiueste Frederick G. Banting – 32 de ani în momentul acordării premilului, iar cel mai în vârstă, Peyton Rous – 87 de ani.

Printre câștigătorii din trecut se numără Alexander Fleming, 1945, pentru descoperirea penicilinei și Karl Landsteiner, 1930 pentru descoperirea grupelor sanguine umane. Primul și singurul român premiat Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost George Emil Palade care, în 1974, alături de Albert Claude și Christian de Duve,  a fost răsplătit „pentru descoperiri privind organizarea funcțională a celulei ce au avut un rol esențial în dezvoltarea biologiei celulare moderne”. Descoperirile lor au stat la baza cercetărilor care au dus la crearea vaccinului ARNm anti-COVID19.