Paleogeneticianul Svante Pääbo, premiantul NOBEL 2022 pentru Medicină (VIDEO)

Cercetătorul suedez a fost recompensat pentru descoperirile sale care stau la baza înţelegerii genomului homininilor dispăruți și evoluția umană până în zilele noastre.

 

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat, anul acesta, cercetătorului suedez Svante Pääbo, care a fost recompensat „pentru descoperirile sale care stau la baza înţelegerii modului în care oamenii din zilele noastre au evoluat din strămoşi dispăruţi”, a anunțat luni, Academia Regală Suedeză pentru Științe.

Anunțul a provocat o ușoară surpriză, mulți așteptându-se ca premiul să meargă la o femeie cercetător, cele mai vehiculate nume fiind Mary-Claire King, ce în 1990 a descoperit o genă responsabilă pentru cancerul de sân și Katalin Kariko, pioneră a tehnologiei ARN.

Chiar și el a fost surprins când a fost anunțat, telefonic, despre câștigarea premiului. „Locuieşte la Leipzig, aşa că a fost uşor să dau de el, nu dormea”, a povestit Thomas Perlmann, secretarul Comitetului Nobel responsabil cu decernarea premiului. „A fost copleşit, a rămas fără cuvinte. (A fost) foarte fericit (…) A întrebat dacă poate spune cuiva şi m-a întrebat dacă îi poate spune soţiei sale şi i-am spus că este în regulă. A fost incredibil de încântat de acest premiu”, a adăugat Perlmann.

 

Originar din Stockholm, Svante Pääbo este fiul biochimistului Sune Bergström, recompensat cu premiul Nobel pentru medicină în 1982 și a fost creditat cu transformarea studiului originilor omului după ce a dezvoltat abordări care au permis examinarea secvenţelor de ADN provenite din rămăşiţe arheologice şi paleontologice.

Pääbo a reușit secvențierea genomului Neanderthal, o rudă dispărută a oamenilor din zilele noastre și a descoperit un hominid necunoscut anterior, Denisova. De asemenea, acesta a arătat că transferul de gene a avut loc de la acești hominizi dispăruți la Homo sapiens în urma migrației din Africa de acum aproximativ 70.000 de ani. Înțelegerea modului de transmitere a genelor de-a lungul generațiilor are numeroase implicații astăzi în fiziologie, afectând, de exemplu, modul în care sistemul nostru imunitar reacționează la infecții, a explicat Anna Wedel, care a subliniat că prin înțelegerea diferențelor genetice care disting oamenii de hominizii dispăruți, descoperirile sale oferă un punct de plecare important pentru explorarea a ceea ce ne face unici ca specie umană.

 

„Omenirea a fost întotdeauna intrigată de originile sale. De unde venim și care este legătura noastră cu cei care au venit înaintea noastră? Ce ne deosebește pe noi, Homo sapiens, de alți hominini?

Prin cercetările sale de pionierat, Svante Pääbo a realizat ceva aparent imposibil: a secvențiat genomul Neanderthalului, o rudă dispărută a oamenilor din zilele noastre. De asemenea, a făcut o descoperire senzațională a unui hominin necunoscut până atunci, Denisova.

De asemenea, Pääbo a descoperit că a avut loc un transfer de gene de la acești hominini dispăruți la Homo sapiens în urma migrației din Africa, în urmă cu aproximativ 70.000 de ani. Acest flux străvechi de gene către oamenii din zilele noastre are relevanță fiziologică în prezent, afectând, de exemplu, modul în care sistemul nostru imunitar reacționează la infecții.

Cercetările fundamentale ale lui Pääbo au dat naștere unei discipline științifice complet noi: paleogenomica. Prin dezvăluirea diferențelor genetice care îi deosebesc pe toți oamenii vii de homininii dispăruți, descoperirile sale oferă baza pentru explorarea a ceea ce ne face să fim unici”, spune comitetul Nobel în expunerea motivelor pentru acordarea premiului.

 

Despre Svante Pääbo, ministrul german al educaţiei şi cercetării, Bettina Stark-Watzinger, a scris luni, pe Twitter, că este „un om de ştiinţă care ne ajută să ne înţelegem mai bine propria noastră specie – şi este pe bună dreptate recunoscut astăzi pentru aceasta”.

Cea mai citată lucrare a lui Svante Pääbo în Web of Science a fost publicată în 1989 şi are 4.077 de citări, a declarat David Pendlebury, de la Clarivate Analytics, cu sediul în Marea Britanie. „Doar aproximativ 2.000 de lucrări din 55 de milioane publicate din 1970 au fost citate de atâtea ori”, a subliniat acesta.

„La început am crezut că este o greşeală de laborator”, a spus în 2018, cercetătorul suedez, după ce a descoperit că un fragment minuscul de os este dovada unei acuplări întreun neadertalian şi un denisovan, care a dus la naşterea unui copil, iar aceste două specii au marcat evoluţia umană.

În călătoria lor în afara Africii, neandertalienii s-au dispersat în Europa şi în Asia de Vest, iar denisovanii s-au îndreptat către Asia de Est. „Neandertalienii şi denisovanii s-ar putea să nu fi avut prea multe ocazii de a se întâlni. Însă, când acest lucru s-a întâmplat, se pare că ei nu au avut prejudecăţi”, a notat Pääbo, care crede că „altfel nu am fi fost atât de norocoși”.

 

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, cu o tradiție de peste 100 de ani, deschide sezonul Premiilor Nobel din acest an, fiind primul anunţat, luni, 3 octombrie 2022, de Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska din Solna, Stockholm, Suedia.

Din anul 1901 și până în 2020, Juriul Nobel a acordat 112 Premii Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, iar 224 de oameni de știință au fost recompensați, până acum, pentru descoperirile lor în domeniul fiziologiei sau medicinei. 12 dintre aceștia sunt femei. De-a lungul timpului, 39 de Premii Nobel pentru Medicină s-au acordat unui singur laureat, câte doi laureați au primit 34 de premii, iar 39 de premii au fost atribuite la câte trei laureați. În anii 1915, 1916, 1917, 1918, 1921, 1925, 1940, 1941 și 1942, premiul nu a fost acordat, deoarece în statutul Fundației Nobel se precizează că „dacă niciuna dintre lucrările luate în considerare nu este de importanța indicată în primul paragraf, premiul în bani va fi rezervat pentru anul viitor. Dacă nici în anul următor premiul nu poate fi acordat, banii vor fi adăugați la fondurile restricționate la Fundației”.

 

Premiul Nobel pentru Medicină a fost câștigat anul trecut de americanii David Julius și Ardem Patapoutian, care au fost recompensați „pentru descoperirea receptorilor temperaturii și atingerii”. Primul premiu Nobe pentru Medicină  i-a fost acordat, în 1901, medicului german Emil Adolf von Behring, pentru cercetări asupra seroterapiei şi descoperirea serului antidifteric. Cel mai tânăr laureat este Frederick G. Banting, care la numai 32 de ani, alături de John James Rickard Macleod, a primit Premiul Nobel pentru Medicină sau Fiziologie pentru descoperirea insulinei.

În 1974, românul George Emil Palade devenea primul român laureat Nobel, fiind recompensat cu Premiul Nobel pentru Medicină sau Fiziologie, împreună cu Albert Claude şi Christian de Duve, pentru „descoperiri privind organizarea funcţională a celulei”, ce au avut un rol esenţial în dezvoltarea biologiei celulare moderne.

Ceremonia anunțării Premiilor Nobel 2021 a debutat luni, 4 octombrie, cu Premiul pentru Fiziologie sau Medicină. Marți se anunță Nobelul pentru fizică, miercuri pentru Chimie, iar joi, pentru Literatură. Prestigiosul Nobel pentru Pace va fi decernat vineri, iar premiul pentru Economie, creat în 1968, va închide sezonul, lunea viitoare.

Sursa: (#nobelprize/captura video)

 

Anunțarea Premiului NOBEL pentru Medicină și Fiziologie 2022