David Julius și Ardem Patapoutian, premianții NOBEL 2021 pentru Medicină

Cei doi cercetători americani au fost recompensați „pentru descoperirea receptorilor temperaturii și atingerii”

 

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat, anul acesta, cercetătorilor americani  David Julius și Ardem Patapoutian, care au fost recompensați „pentru descoperirea receptorilor temperaturii și atingerii”, așa cum a precizat Comitetul Nobel de la Stockholm..

Descoperirile lor revoluționare „ne-au permis să înțelegem cum căldura, frigul și forța mecanică pot iniția impulsuri nervoase care ne permit să percepem și să ne adaptăm la lumea din jurul nostru”, se precizează în comunicatul oficial al Fundației Nobel care a anunțat decernarea premiului.

Abilitatea noastră de a simți căldura, frigul și atingerea este esențială pentru supraviețuirea și stă la baza interacțiunii noastre cu lumea din jur. În viața de zi cu zi, noi luăm de-a gata aceste senzații, însă cum sunt inițiate impulsurile nervoase astfel încât să fie simțită temperatura sau presiune? Răspunsul la această întrebare a fost aflat de laureații Premiului Nobel pentru Medicină din 2021, David Julius și Ardem Patapoutian.

 

David Julius a folosit capsaicină, un compus puternic din ardeii iuți care induce o senzație de ardere, pentru a identifica un senzor din terminațiile nervoase ale pielii care reacționează la căldură.

Ardem Patapoutian a folosit celule sensibile la presiune pentru a descoperi o categorie nouă de senzori care reacționează la stimuli mecanici în piele și organele interne.

Aceste descoperiri importante au declanșat cercetări intense care au dus la înțelegerea modului în care sistemul nervos simte căldura, frigul și stimulii mecanici. Cei doi laureați au identificat veriga lipsă crucială pentru înțelegerea interacțiunilor complexe dintre simțurile noastre și mediul din jur.

„Aceste cunoștințe sunt folosite pentru dezvoltarea de tratamente pentru o serie largă de afecțiuni, inclusiv pentru durerea cronică”, subliniază Fundația Nobel.

Ca și anul trecut, pandemia a afectat și ceremoniile Nobel. Evenimentul social al anului în Suedia, banchetul din Stockholm a fost amânat pentru al doilea an la consecutiv, din cauza îngrijorărilor legate de coronavirus și a restricțiilor de călătorie încă în vigoare în unele țări.

 

În secolul XVII, filosoful René Descartes a teoretizat că diferite părți ale pielii sunt conectate la creierul uman prin o multitudine de „fire”. În acest mod, un picior care atinge o flacără deschisă ar trimite un semnal mecanic la creier. Descoperirile au dezvălui mai apoi existența unor neuroni senzoriali specializați care înregistrează schimbări în mediul din jur. Joseph Erlanger și Herbert Gasser au primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1944 pentru descoperirea diferitelor tipuri de fibre nervoase senzoriale care reacționează la stimuli, spre exemplu, în răspunsurile la atingerile dureroase și nedureroase.

Premiul Nobel, cu o tradiție de peste 100 de ani, este acordat anual de către Academia Regală Suedeză de Științe și valorează 10 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1,15 milioane de dolari). Acestea sunt decernate în fiecare an, începând cu anul 1901, iar premiul pentru economie a fost creat în 1969.

La data de 27 noiembrie 1895, Alfred Nobel și-a semnat ultimul testament, prin care a ales să ofere mare parte din averea sa, mai mult de 31 milioane de coroane suedeze (SEK), pentru a fi investită în „titluri de valoare”. Venitul din acele investiții avea să fie „distribuit anual sub forma unor premii pentru cei care în anul ce a trecut au adus cel mai mare beneficiu umanității”, care au primit numele de Premiile Nobel. Așa cum este descris în testamentul lui Nobel, o parte a fost dedicată „persoanei care avea să facă cea mai importantă descoperire în domeniul fiziologiei sau a medicinei”.

 

Din anul 1901 și până în 2020, Juriul Nobel a acordat 111 Premii Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, iar 224 de oameni de știință au fost recompensați, până acum, pentru descoperirile lor în domeniul fiziologiei sau medicinei. De-a lungul timpului, 39 de Premii Nobel pentru Medicină s-au acordat unui singur laureat, câte doi laureați au primit 34 de premii, iar 39 de premii au fost atribuite la câte trei laureați. În anii 1915, 1916, 1917, 1918, 1921, 1925, 1940, 1941 și 1942, premiul nu a fost acordat, deoarece în statutul Fundației Nobel se precizează că „dacă niciuna dintre lucrările luate în considerare nu este de importanța indicată în primul paragraf, premiul în bani va fi rezervat pentru anul viitor. Dacă nici în anul următor premiul nu poate fi acordat, banii vor fi adăugați la fondurile restricționate la Fundației”.

Premiul Nobel pentru Medicină a fost câștigat anul trecut de americanii Harvey Alter, Charles Rice și Briton Michael Houghton pentru cercetările lor în identificarea virusului hepatitei C, care cauzează cancer de ficat.

În 1974, românul George Emil Palade devenea primul român laureat Nobel, fiind recompensat cu Premiul Nobel pentru Medicină sau Fiziologie, împreună cu Albert Claude şi Christian de Duve, pentru „descoperiri privind organizarea funcţională a celulei”, ce au avut un rol esenţial în dezvoltarea biologiei celulare moderne.

Ceremonia anunțării Premiilor Nobel 2021 a debutat luni, 4 octombrie, cu Premiul pentru Fiziologie sau Medicină. Marți se anunță Nobelul pentru fizică, miercuri pentru Chimie, iar joi, pentru Literatură. Prestigiosul Nobel pentru Pace va fi decernat vineri, iar premiul pentru Economie, creat în 1968, va închide sezonul, lunea viitoare.

Sursa: (#nobelprize)

 

Anunțarea Premiului NOBEL pentru Medicină și Fiziologie 2021