Alfred Nobel și Premiul pentru Fiziologie sau Medicină care-i poartă numele

10 decembrie 2021 | 0 comentarii |

La 10 decembrie 1896 moare savantul suedez Alfred Nobel, inițiatorul celui mai prestigios premiu internațional, decernat anual, pentru cele mai semnificative realizări în domeniile medicină, chimie, fizică, literatură și pentru pace. 

 

Alfred Nobel

Se împlinesc astăzi 125 de ani de la decesul lui Alfred Nobel, cel căruia i se datorează cele mai râvnite premii din lume pentru „beneficiile aduse umanității”, și 120 de ani de când se acordă aceste premii persoanelor cu cele mai semnificative realizări în fizică, chimie, medicină, literatură și pentru pace. Marcăm și noi evenimentul printr-un scurt ocol prin istoria Premiilor Nobel, cu accent pe cele acordate pentru realizări deosebite în domeniul Medicinei.

Alfred Nobel, chimist, inventator și om de afaceri suedez, s-a născut la 21 octombrie 1833, în Stockholm. La vârsta de 30 de ani, Nobel îşi brevetase prima invenţie. La 40, devenise milionar şi deţinător al unui imperiu industrial mondial. Îşi controla de unul singur afacerile, înfiinţând companii, lansând produse noi şi apărându-şi drepturile de inventator. Printre altele, a inventat dinamita (1866), a fondat companii şi laboratoare în peste 20 de ţări din lume și a întemeiat fundația ce oferă anual faimoasele Premii Nobel.

Alfred Nobel a murit la 10 decembrie 1896, la reşedinţa sa din San Remo, Italia, în urma unui accident vascular cereral hemoragic, dar cu un an în urmă de își semnase testamentul prin care înfiinţa Premiul Nobel: Întreaga mea avere va fi administrată în următorul mod: capitalul investit de executorii mei va constitui un fond a cărui dobîndă va fi distribuită anual, în forma unor premii, celor care în timpul anului precedent au adus cele mai mari bineficii umanităţii“. Savantul suedez cerea ca dobânda fabuloasei sale averi, de 32 milioane de coroane suedeze, să fie împărţită în cinci părţi egale, care să fie acordate persoanelor cu cele mai semnificative realizări în fizică, chimie, medicină, literatură şi „persoanei care a făcut cel mai mult pentru fraternitate între naţuni, pentru desfiinţarea sau reducerea armatelor şi pentru ţinerea sau promovarea congreselor pentru pace“.

Primul an în care s-a acordat Premiul Nobel a fost 1901, iar din 1969, celor cinci premii stabilite de Nobel prin testament li s-a adăugat premiul pentru economie, oferit de Banca Suediei, în memoria lui Alfred Nobel.

 

Premiile Nobel de-a lungul timpului

Din 1901 și până în 2021 s-au acordat 609 Premii Nobel, pentru 947 de laureați și 28 de asociații din domeniul fizicii, chimiei, medicinei, literaturii, păcii și economiei. Premiul se acordă anual la data de 10 decembrie, cu ocazia comemorării savantului suedez și constă într-o medalie, o diplomă și un certificat pentru ridicarea premiului în bani.

Medaliile au fost bătute la monetăria suedeză, Myntverket până în anul 2010, în 2011 la monetăria Norvegiei, iar din 2012, contractul a fost atribuit companiei Svenska Medalj AB și sunt mărci înregistrate ale fundației Nobel. Medalia are o greutate de 175 de grame și a fost confecționată până în 1980 din aur de 23K, dar ulterior s-au confecționat din electrum sau aur verde de 18K, placate cu aur de 24K.

Diploma, care are mărimea de 23X35cm, este înmânată laureaților de Regele Suediei și are imprimat un design unic, realizat pentru fiecare dintre laureați. Diploma are formatul de diptic, cu două părți; stânga conține grafică și text, iar partea dreaptă, textul diplomei în suedeză și numele laureatului scris, de obicei, cu cerneală roșie.

Premiul în bani a fost, la început, în valoare de 40.000 USD, apoi a crescut la 10 milioane de coroane suedeze (SEK), iar din iunie 2012, Fundația Nobel a decis să reducă suma la 8 milioane SEK.

În 2021, Premiul Nobel pentru Medicină sau Fiziologie a fost acordat cercetătorilor americani David Julius și Ardem Patapoutian, pentru „descoperirea receptorilor temperaturii și atingerii”, care „ne-au permis să înțelegem cum căldura, frigul și forța mecanică pot iniția impulsuri nervoase care ne permit să percepem și să ne adaptăm la lumea din jurul nostru”, după cum a precizat Comitetul Nobel de la Stockholm.

 

Primele femei premiate Nobel

Marie Curie, prima femeie premiata Nobel

Doar 58 de femei au fost laureate ale Premiului Nobel, de-a lungul celor 120 de ani de când oamenii de știință sunt răsplătiți pentru „cele mai mari servicii aduse umanității”.

La 10 decembrie 1903, savanta franceză de origine poloneză, Marie Slodowska Curie a primit, alături de soțul ei Pierre Curie și de fizicianul Henri Bequerell, Premiul Nobel pentru Fizică, pentru descoperirile făcute în domeniul radioactivității, devenind prima femeie laureată a acestui premiu.

Bertha von Suttner, fosta iubită a lui Alfred Nobel, căsătorită ulterior cu contele austriac Arthur von Suttner, pacifistă recunoscută și autoare a celebrei cărţi „Lay Down Yours Arms”, devine, în 1905, prima femeie căreia i-a fost conferit Premiul Nobel pentru Pace.

În 1909, prima femeie căreia i se conferă Premiul Nobel pentru Literatură este scriitoarea suedeză Selma Lagerlöf. Ea a ajuns populară grație cărții pentru copii „The Wonderful Adventures of Nils” – „Minunatele Aventuri ale lui Nils Holgerssons”, iar cea mai valoroasă creație a ei a fost „Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia”, publicată în 1906.

În 1911, Marie Curie obține al doilea Premiu Nobel și devine prima femeie laureată a prestigiosului premiu în domeniul Chimiei, fiind astfel recompensată pentru cercetările sale în domeniul elementelor radioactive, al radioactivității naturale și al aplicațiilor acestora în medicină. Fiica sa, Irène Joliot-Curie, a fost laureată a Premiului Nobel pentru Chimie în 1935, pentru descoperirea radioactivității artificiale.

Prima femeie laureată a premiului Nobel pentru Fziologie sau Medicină a fost, în 1947, savanta Gerty Theresa Cori, pentru contribuțiile sale în elucidarea metabolismului glucozei.

 

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină (Nobelpriset i fysiologi eller medicin)

Este acordat anual pentru contribuții excepționale în domeniul științelor vieții, de către Fundația Nobel prin intermediul Consiliului Nobel al Institutului Karolinska și este considerat drept cel mai râvnit premiu în domeniul medical și științelor vieții. Fondat în 1895 de către Nobel, care avea un interes deosebit pentru recompensarea cercetării obținute în laboratoare, în special pentru fiziologia experimentală, premiul se acordă anual la data de 10 decembrie, cu ocazia comemorării savantului suedez și constă într-o medalie, o diplomă și un certificat pentru premiul în bani.

Pe aversul medaliei se află portretului lui Nobel care privește spre stânga și anii nașterii și morții sale, identic cu designul medaliilor premiilor pentru Chimie, Fizică și Literatură, dar ușor diferit pentru premiul pentru Pace și Economie.

Reversul medaliei este unul special conceput pentru acest premiu și înfățișează Geniul Medicinei – o femeie cu o carte deschisă în poală, care colectează apa ce curge de pe o stâncă, pentru a potoli setea unei fete bolnave. Inscripția de pe reversul medaliei provine din Eneida lui Virgiliu: „Inventas vitam juvat excoluisse per artes” –invențiile îmbunătățesc viața înfrumusețată de artă”.

 

Primul laureat Nobel pentru Medicină

Premiul Nobel G.E.Palade

Pentru prima dată, Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină s-a acordat în anul 1901, fiziologului german Adolf Behring, pentru descoperirile sale în domeniul terapiei serice și vaccinului antidifteric. 224 de laureați au primit 112 Premii Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, dar au existat și ani în care premiul su s-a acordat. Cel mai tânăr laureat din acest domeniu este Frederick G. Banting, care în 1923, la numai 32 de ani, alături de John James Rickard Macleod, a primit Premiul Nobel pentru Medicină sau Fiziologie pentru descoperirea insulinei. Premiul a fost unul controversat, întrucât, cu doi ani în urmă, românul Nicolae Paulescu publicase deja o lucrare amplă pe această temă – Recherche sur le role du pancreas dans l’assimilation nutritive (Cercetări asupra rolului pancreasului în asimilarea nutritivă), iar de la 10 aprilie 1922 deținea, de la Ministerul Român al Industriei şi Comerţului, drepturile de brevet pentru metoda sa de fabricare a pancreinei – redenumită insulina.

Primul și singurul român premiat Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost George Emil Palade, care în 1974, alături de Albert Claude și Christian de Duve,  a fost răsplătit „pentru descoperiri privind organizarea funcțională a celulei ce au avut un rol esențial în dezvoltarea biologiei celulare moderne”.

 

Femei laureate Nobel pentru contribuții la progresul medicinei

În 1947, Gerty Cori devine prima premiantă Nobel pentru Fiziolofie sau Medicină, alături de soțul ei, Carl Cori. Cei doi au studiat modul în care organismul folosește energia, iar în 1929, au formulat o parte importantă a metabolismului, cunoscută ca ciclul Cori, care descrie modul în care acidul lactic produs de mușchi în timpul eforului fizic este convertit în glicogen, apoi în glucoză pentru a fi reabsorbit de celulele musculare. În 1938-1939, cei doi au reușit să identifice enzimele responsabile pentru aceste descompuneri și au creat glicogen în laborator.

Rosalyn Sussman Yalow, fizician medical american, a câștigat premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină din 1977 pentru dezvoltarea tehnicii de radioimunotest  ți a devenit astfel a doua femeie care a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină.

În 1983, Barbara McClintock, specialistă în citogenetică, a obținut Premiul Nobel pentru Medicină, pentru descoperirea unor factori genetici numiți transpozoni, purtători ai caracterului mobil al genomilor.

În anul 1986, cercetătoarea italiană Rita Levi-Montalcini, împreună cu Stanley Cohen, a fost laureată a Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină  pentru descoperirea factorilor de creștere.

 

În 1988, Gertrude Belle Elion, evreică americană specialistă în biochimie și farmacologie a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. Ea a creat o diversitate de medicamente, printre care și AZT, un antiretroviral utilizat pentru combaterea HIV.

Bioloaga gemană Christiane Nüsslein-Volhard devine laureată a Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină din 1995. Este singura femeie din Germania care a primit premiul Nobel pentru științe.

Biloloaga americană Linda Brown Buck a fost distinsă cu premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2004, împreună cu Richard Axel, pentru contribuția deosebită încercetarea receptorilor olfactivi.

Françoise Barré-Sinoussi, virolog și medic francez, este laureată a Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2008, împreună cu Luc Montagnier, pentru descoperirea virusului imunodeficienței umane. Cei doi au împărțit jumătate din premiu, cealaltă fiindu-i acordată lui Harald zur Hausen.

Elizabeth Helen Blackburn și Carol Greider, două bioloage americane, devin laureate ale Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2009, împreună cu Jack Szostak, pentru descoperirea felului în care cromozomii sunt protejați de telomeri și a enzimei telomerază.

În 2014, Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină i s-a acordat psihologului May-Britt Moser, cercetătoare norvegiană, „pentru descoperirea celulelor care constituie un sistem de poziționare în creier”. Ea a împărțit premiul cu John O’Keefe și Edvard I. Moser.

În 2015, Cercetătoarea chineză Youyou Tu, cu realizări remarcabile în domeniul medicinei și chimiei farmaceutice, cunoscută pentru descoperirea substanțelor artemisinină și dihidroartemisinină, care au salvat milioane de vieți omenești în lupta cu malaria, a fost premiată pentru „descoperirea unei noi terapii împotriva Malariei”.

 

Controverse și cazuri soeciale pentru premiile Nobel

În ciuda reputației premiului, au existat unii laureați vehement contestați sau dispute asupra meritelor, ori neincluderea unor membrii ai echipelor de cercetare. Există numeroase controverse și propuneri de reformă asupra acordării premiilor, intens promovate în contextul actual al cercetării științifice, când munca de cercetare nu se mai face individual, ci este un efort de echipă.

În 2015, au fost 3 laureați ai Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină și au fost două premii, propriu-zise: William C. Campbell și Satoshi Ōmura au primit Premiul Nobel pentru descoperirea unei noi terapii împotriva infecțiilor cauzate de paraziți (viermi rotunzi), iar Tu Youyou pentru descoperirea unei noi terapii împotriva Malariei.

În 2011 a existat o situație similară, fiind acordate două Premii Nobel către 3 laureați: Bruce A. Beutler și Jules A. Hoffmann pentru descoperirea principiilor de activare ale imunității înnăscute și Ralph M. Steinman pentru descoperirea rolului celulelor dendritice în imunitatea specifică.

 

Surse: nobelprize.org; en.wikipedia.org; britannica.org

 


Adaugati un comentariu


 

*