Ministrul Rafila recunoaște că „cea mai bună investiție” în domeniul medical este în prevenție și evaluarea periodică

Ministrul Sănătății subliniază însă că cel mai dificil o să fie „să schimbăm şi mentalitatea oamenilor, pentru că de multe ori accesul la servicii medicale spitaliceşti echivalează în percepţia publicului cu accesul al servicii medicale de calitate”.

Experți în sănătate și din sectorul producător de inovație în domeniu, reprezentanți ai autorităților și ai sistemului public și privat de sănătate, precum și reprezentanți ai pacienților și medicilor aflați în prima linie a luptei pentru speranța de viață sănătoasă au participat, marți, la Conferința online „Banul investit în sănătate şi multiplicarea lui în economie: legătura dintre investiţiile în sistem şi speranţa de viaţă sănătoasă activă”.

În cadrul evenimentului, ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a admis că dezvoltarea unor servicii medicale preventive, evaluarea periodică, ce permit depistarea precoce a bolilor, reprezintă cea mai bună investiţie. În același timp, oficialul a subliniat că „ceea ce o să fie cel mai dificil este să putem să schimbăm şi mentalitatea oamenilor, pentru că de multe ori accesul la servicii medicale spitaliceşti echivalează în percepţia publicului cu accesul al servicii medicale de calitate. Celelalte tipuri de servicii, serviciile ambulatorii, fie că discutăm despre medicina de familie, fie că discutăm de specialiştii care lucrează în ambulatoriu, sunt mai puţin accesate şi sunt mai degrabă dispecerii care te trimit în spital ca să îşi faci investigaţii şi să te tratezi. Pe de altă parte, dezvoltarea unor servicii medicale preventive, adică medicina omului sănătos, evaluarea periodică, ce permit depistarea precoce a bolilor, prelungirea duratei vieţii sănătoase, asta ne interesează, asta este de fapt cea mai bună investiţie, pentru că România, faţă de alte ţări, are o foarte mare discrepanţă în ceea ce priveşte durata bolii”, a afirmat ministrul Sănătăţii, în cadrul conferinţei.

Ministrul Sănătății a subliniat însă că, în momentul de faţă „există o opoziţie” faţă de dezvoltarea unor servicii care să prevină supraaglomerarea unităţilor de primiri urgenţe. „Adică, putem avea o speranţă medie apropiată de a altor ţări a duratei vieţii, însă noi trebuie să tratăm oamenii mult mai mulţi ani decât tratează sistemele medicale din alte ţări. (…) Remarcaţi ce opoziţie există în momentul de faţă, de exemplu, în dezvoltarea unor servicii care să prevină supraaglomerarea unităţilor de primiri urgenţe. Se preferă transportarea oamenilor la spital ori lucrul acesta nu este deloc sustenabil, pentru că duce la creşterea cheltuielilor din sănătate într-un ritm mai mare decât creşte Produsul Intern Brut şi, în mod evident, la un moment dat, lucrurile se blochează”, a explicat prof. dr. Alexandru Rafila.

Rafila a mai spus că este necesară o strategie de educare a populaţiei şi a personalului medical, concomitent cu dezvoltarea unor servicii medicale extinse la nivel de ambulatoriu, „care să poată să meargă concordant cu o politică de investiţii în sectorul sanitar, care trebuie, pe de o parte, să reabiliteze sau să construiască spitale noi, dar și să se concentreze pe dezvoltarea unor servicii medicale suficient de extinse la nivel ambulatoriu, încât să permită evaluarea, diagnosticul şi tratamentul marii majorităţi a pacienţilor”, subliniind că înainte de pandemie erau circa 4 milioane de internări pe an, ceea ce în opinia sa „e foarte mult”, amintind că „în pandemie am ajuns pe la vreo 2 milioane (de internări -.r.)”, pentru că a fost limitat accesul la servicii de sănătate și nu a existat „un sistem ambulatoriu care să compenseze…”, ceea ce a dus la „o mortalitate imensă”.

La rândul său, președintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adela Cojan, a declarat că instituția pe care o conduce implementează un proiect de informatizare a „formularisticii” în sectorul medical, cu fonduri europene, prin care „bazele de date medicale ale pacienţilor să se extindă de la medicina de familie şi spitale către toate segmentele de asistenţă medicală. Totodată, suntem interesaţi să informatizăm tot ceea ce înseamnă formularistică în sectorul medical. Este un alt proiect pe care l-am câştigat, care a trecut prin toate furcile caudine ale aprobărilor şi suntem în curs de implementare a lui. Programul va informatiza tot ceea ce înseamnă formularistică în sectorul medical şi va înlesni mult circuitul şi navigarea pacientului şi mai ales a pacientului grav bolnav, cu o boală cu impact în viaţa sa socială şi o boală costisitoare, la serviciile medicale, permiţând medicului să îşi îmbunătăţească şi calitatea diagnosticului, pentru că printr-o simplă apăsare de buton nu va mai fi nevoie să pună întrebări multiple pacientului ca să afle istoricul medical”, a spus Adela Cojan.

Aceasta a menționat că medicul va avea acces la istoricul medical al pacientului, cu permisiunea acestuia, astfel încât continuitatea îngrijirilor acestuia să fie una benefică pentru evoluţia bolii. „Suntem conştienţi că, prin dezvoltarea acestei palete informatizate în sectorul de sănătate, la un moment dat se poate ajunge inclusiv la cartografierea populaţiei în legătură cu stofa genetică a poporului nostru şi a fiecărui cetăţean, cu respectarea criteriilor de confidenţialitate”, a punctat președintele CNAS.