Infecțiile nosocomiale din spitale continuă să fie „ascunse sub preș”

Ministrul Sănătății vrea să impună o limită minimă de raportare a infecțiilor intraspitalicești de 3%. Media europeană este între 6 și 8 la sută. 

 

Infecțiile nosocomiale din spitale sunt în continuare „ascunse sub preș”, o recunoaște chiar ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, care a declarat că raportările nu sunt reale, rata infecțiilor nosocomiale raportate fiind de puțin peste doi la sută, în timp ce Ministerul Sănătății estimează că ar fi vorba de cel puțin 5,9%, adică de trei ori mai multe. Ministrul spune că deși s-au făcut progrese în legătură cu raportarea reală a infecțiilor, existând o creștere de la 0,2% la peste 2% (procent calculat la suta de pacienți externați), aceste „progrese” sunt nesemnificative, în condițiile în care media europeană este între 6 și 8 procente. Oficialul afirmă că „trendul a fost crescător în 2021 şi 2022, cu o creştere cu 55% a gradului de raportare pe trimestrul unu al anului 2021 şi trimestrul unu al anului 2022”, dar recunoaște că „încă suntem departe”.

„Între raportarea reală și corecție este o diferență de 3 ori”, afirmă ministrul Rafila care, la fel ca și predecesorii săi, recunoaște că nu se cunoaște numărul real al infecțiilor din spitale, dar în condițiile date, spune că nici măsurile nu pot fi stabilite corect.

 

Ministrul susține că se încearcă asigurarea cadrului organizatoric şi profesional care să permită identificarea şi raportarea infecţiilor asociate asistenţei medicale (IAAM), dar subliniază că pentru a se atinge acest deziderat „e nevoie de schimbări de mentalitate”, iar în același timp „trebuie să avem pârghii, să avem laboratoare să depisteze infecțiile”, a precizat ministrul.

Un ordin de ministru menţionează necesitatea existenţei unui laborator sau a unui compartiment de microbiologie în spitalele cu paturi, iar la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” s-au elaborat, acum câțiva ani, printr-un proiect cu fonduri norvegiene, cadrul strategic naţional şi planul naţional de acţiune pentru combaterea rezistenţei la antimicrobiene şi a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi ghidurile de bună practică pentru specialităţile microbiologie, epidemiologie şi boli infecţioase. A fost înființat și un comitet naţional pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale, dar așa cum recunoaște și ministrul „încă suntem departe”.

 

Un grup de reprezenanți ai comunităţii Declic protestat în fața Ministerului Sănătății și au cerut să se găsească soluții pentru raportarea ineficientă a infecţiilor nosocomiale din spitale. Ei au scandat: „Raportaţi, raportaţi, nu mai ignoraţi!”, „Fără nosocomiale, transparenţă în spitale!”, „Vrem spital să ne tratăm, nu vrem să ne infectăm”. Protestatarii au adus cu ei o pastilă uriaşă, denumită simbolic „Raportin Forte” și i-au cerut ministrului „raportarea nosocomialelor, nu gargară în comisii!”.

„Am fost la Ministerul Sănătății pentru a înmâna petiția „Raportați infecțiile intraspitalicești”. Ne-am întâlnit cu reprezentanții instituției, dar nu am primit niciun răspuns concret, doar promisiuni. Se discută despre colectarea și raportarea digitală a nosocomialelor folosind platforma RUBT (Registrul Unic de Boli Transmisibile). Doar că platforma ar avea nevoie de investiții și ministerul nu știe care ar fi sursele de finanțare, cine se va ocupa de coordonarea proiectului sau când ar putea fi gata. Până atunci, continuăm să semnăm petiția și să punem presiune pe minister”, au transmis reprezentanții Declic.

 

Alexandru Rafila a anunţat că va fi realizat și un studiu privind infecţiile asociate asistenţei medicale. „Am făcut ultimul studiu în anul 2017 şi procentul real a fost de 5,9%. Acum facem un nou studiu să vedem care este situaţia şi să vedem care sunt măsurile administrative pe care Ministerul Sănătăţii le-a luat în ultimele şase luni, astfel încât să putem să progresăm şi să ne apropiem de realitate”, a precizat ministrul Rafila, menționând că un nou studiu se va realiza anul viitor.

Ministrul susține că, în prezent nu există sancţiuni pentru raportarea IAAM în indicatorii de performanță ai managerilor de spitale. Există însă „reglementări privind neraportarea bolilor transmisibile în general. Dar între bolile transmisibile sunt şi infecţiile asociate asistenţei medicale. Sunt sancţiuni care sunt de natură pecuniară, care sunt ascendente din punct de vedere al cuantumului şi care se aplică celor din unitatea sanitară care nu raportează astfel de infecţii”, a afirmat Alexandru Rafila, care a menționat că Ministerul Sănătății și-a propus să asigure cadrul organizatoric şi profesional care să permită identificarea şi raportarea acestor infecţii.

Ministrul Sănătății vrea să impună și o limită minimă de raportare a infecțiilor intraspitalicești, de 3%. „Noi nu încurajăm – şi au fost evaluaţi managerii câtorva spitale din subordinea Ministerului Sănătăţii – în niciun fel ascunderea acestor infecţii. Dimpotrivă, vrem să ştim realitatea. Sunt manageri care performează foarte bine şi raportează 5% – 6% proporţii de infecţii”, a afirmat Alexandru Rafila.

Medicii spun însă că ar trebui dezincriminate infecțiile nosocomiale și să se ajungă în instanță doar dacă este vorba despre malpraxis.

Conform datelor centralizate de Institutul Național pentru Sănătate Publică (INSP), în anul 2018, media raportărilor nu depășea, în România, 2,65%, în condițiile în care Germania ajungea spre 4%. Media UE este la 5,5%, iar țările cu cele mai mari raportări sunt Grecia, Portugalia, Italia, Finlanda și Cipru – toate peste 8%.

NOTĂ: Un număr mic de infecții raportat nu înseamnă în mod obligatoriu o subraportare extremă a fenomenului. Incidența infecțiilor intraspitalicești depinde și, dar nu exclusiv, de Indicele Mediu de Complexitate al unității respective, adică de ce tratamente / operații / îngrijiri se acordă.