Impactul mobbing-ului asupra pacienților cu boli rare

Primul sondaj privind impactul acestei forme de hărțuire psihologică asupra persoanelor cu boli rare din România a fost realizat și dat publicității de Asociația Suport Mascitoză.

Deși foarte mulți dintre semenii noștri au parte de un astfel de tratament, mobbing-ul este un termen mai puțin cunoscut în limbajul uzual, denumind însă un fenomen care se manifestă în multe situații, constând în hărțuirea psihologică a unei persoane, în mod sistematic, pe un termen îndelungat. Formele acestei hărțuiri pot fi diverse, constând în comportamente necorespunzătoare repetitive care implică un comportament fizic, limbaj oral sau scris, gesturi sau alte acte intenționate, care ar putea afecta personalitatea, integritatea psihică ori demnitatea unei persoane.

Asociația Suport Mastocitoza România a avut inițiativa realizării, în premieră pentru România, a unui sondaj prin care să se poată stabili în ce măsură pacienții cu boli rare, din rândul cărora fac parte și cei care suferă de mastocitoză, se confruntă și sunt afectați de această formă de hărțuire psihologică. Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 167 de pacienți cu mastocitoză, dintre care 27 nu au răspuns întrebărilor din chestionar. Într-un comunicat referitor la rezultatele acestui studiu, Nicoleta Vaia, președintele asociației Suport Mastocitoza România, explică faptul că cercetările au identificat 45 de comportamente asociate mobbing-ului, grupate în cinci categorii, în funcţie de efectele asupra victimelor.

O primă categorie ar fi îngrădirea posibilităţii de exprimare a victimei, aceasta neavând astfel posibilitatea de a-şi expune punctul de vedere în faţa şefilor, fiind întreruptă atunci când vorbeşte, iar colegii i se adresează necuviincios, îi critică munca şi viaţa personală etc. În această privință, 22,46% dintre respondenți au declarat că s-au confruntat sau se confruntă cu astfel de situații, fiind primite 31 răspunsuri afirmative în acest sens.

O altă formă de mobbing este izolarea persoanei hărțiute, cu care nu se vorbește, nu este lăsată să se adreseze altor persoane, i se atribuie un loc de muncă izolat față de ceilalți colegi, i se ignoră prezența sau chiar li se interzice colegilor să i se adreseze. Astfel de situații au fost acuzate de 22,28% dintre respondenți, 28 de participanți la sondaj declarând ca s-au confruntat cu astfel de probleme.

Desconsiderarea victimei în fața colegilor este a treia formă de mobbing identificată de cerceători, în acest caz fiind lansate zvonuri despre victimă, aceasta fiind bârfită de colegi, ridiculizată, fiind făcute glume pe seama bolii de care suferă, a vieții particulare etc. Această formă de mobbing a fost resimțită de 8,69% dintre respondenți, mai precis de 12 din participanții la sondaj.

Discreditarea profesională este situația în care victima este trasa „pe linie moarta”, nu i se atribuie lucrări sau este obligată să îndeplinească sarcini ce îi exced competența, ori îi sunt puse peiorativ competențele la îndoială. 23 de respondenți (16,66%) au declarat că au fost hărțiuți în acest mod.

Compromiterea sănătății victimei constă în încredinţarea unor sarcini periculoase şi nocive pentru sănătate și chiar agresarea fizică uşoară sau gravă a victimei, ori exercitarea de acțiuni menite sa agraveze conștient boala victimei. 11,59% dintre respondenți au precizat că le-a fost compromisă sănătatea în astfel de moduri, iar 7 dintre respondenți au declarat chiar că au fost victime ale hărțuirii fizice.

Nicoleta Vaia

Referindu-se la acest studiu, Nicoleta Vaia a declarat  că „rezultatele nu sunt îmbucurătoare, pentru ca din totalul respondenților, 82% au făcut obiectul unei acțiuni de mobbing de natură să le afecteze sănătatea, cariera, prestigiul social, demnitatea și calitatea vieții personale și profesionale”. Asociația Suport Mastocitoza Romania își propune să dezvolte acest proiect pentru a putea oferi sprijin pacienților cu boli rare care devin obiectul unei acțiuni de mobing. „Unele mărturii sunt cutremurătoare: copilul a fost lăsat în mijlocul camerei de la grădiniță și infirmiera striga să nu-l atingă nimeni, pentru că e bubos. Altă pacientă, care a renunțat la serviciu, mărturisește agresivitatea colegelor de a se parfuma excesiv. O altă mărturisire vorbește despre tragerea pe linie moartă profesional pentru că mastocitoza i-ar fi afectat creierul. Cineva vorbește despre colege care gătesc în birou, zilnic, mâncărurile interzise persoanei în cauză, și care, atunci când pacientul deschide gura, îi interzic să vorbească. O altă pacientă a fost amenințată cu bătaia de o colegă, dacă se împotrivește unor decizii care-i afectează sănătatea. Cineva este pus să facă zilnic o munca ce îi produce degranulări multiple. Mulți mărturisesc faptul că petele îi fac pe colegii de muncă să îi ocolească și să-i jignească, spunându-le ca sunt contagioși. Mai mulți copii au fost izolați în parc sau în clase, pentru ca au varicelă, rujeolă, ei având însă mastocitoză. De aceea vom continua acest demers de susținere a acelora afectați de mobbing. Legea nr. 202/2002 permite din luna august aplicarea de amenzi si chiar deschiderea de dosare penale celor care fac mobbing. Mobbing-ul există pentru ca este îngăduit” a detaliat Nicoleta Vaia, subliniind că boala nu le afectează, acestor pacienți, nici capacitatea profesională și nici demnitatea.