In ce sa mai credem?

Ne-am invatat sa traim cu ceea ce ne ofera piata. Consumam fructe importate, dupa ce au disparut de pe taraba cele romanesti, mai putin tratate cu fel de fel de chimicale. Cumparam cartofi, morcovi si alte legume aduse din tari… serioase, dar nu stim cat sunt de bune. Luam conserve si traim cu speranta ca vom scapa teferi dupa ce le consumam. Nu stim daca apa minerala este de la izvor sau dintr-un lac, turnam in pahare vinuri care ne dau dureri de cap. Branza si laptele incep sa ocoleasca tot mai mult stana si tare s-ar mira oile, caprele si vacile daca ar intelege in ce consta concurenta in acest domeniu.

Se pare ca nu avem incotro, trebuie sa riscam sau cum spunea cineva sa ne adaptam vremurilor care vor crea omul nou, rezistent la o gama mare de chimicale.

Pana cand se va realiza acest lucru, trebuie sa suportam fazele intermediare, adica dureri, stari de rau generate de alimente care s-au indepartat bine de un continut decent.  Si mergem la doctor, ni se recomanda sa luam un medicament sau altul. Este de fapt, ultima reduta in care trebuie sa avem incredere. Dar cata?

Oare toate medicamentele aflate pe rafturile farmaciilor sunt binefacatoare? Sunt ele fabricate in conditii optime si contin tot ce scrie pe ambalaj? Citesc cateodata cate vitamine pot fi intr-o singura pastila si ma intreb cine verifica daca nu lipseste cumva una? Pentru a scapa de atatea intrebari, pentru ca raspunsurile ar fi chiar un lux, se indreapta multi catre natura. Catre medicamentele produse din plante ce se gasesc din belsug pe la noi sau pe la altii. Cata reclama, cate laude din partea unor consumatori! Eu am spus la unii sa fie mai temperati. Mai atenti. Cine aduna atatea plante? Cati fabricanti au stiinta combinarii lor? Unde au invatat?

Ei bine si aceasta ultima speranta sta intr-un cui care nu este bine batut in perete. Imaginile date de catre o televiziune de la unul din locurile de productie a unor medicamente naturiste m-au ingrozit. Mizerie ca la tomberon! Cate s-or fi vandut, cate au fost consumate cu incredere? Intrebarea este cum au ajuns pe piata fara a se face anumite verificari? Unde sunt cei platiti sa ne asigure ca ceea ce cumparam este in regula?

Cred ca vom ajunge ca pe vremea conducatorilor care, inainte de a incepe sa manance puneau pe altcineva sa guste… Asa ar fi corect. Imi vinzi capsuni de import? Ia gusta si tu! Imi dai vitamine? Ia si tu una! Si tot asa. In toata povestea aceasta doar banii pe care ii dam sunt in regula. Netransformati genetic. Fara chimicale. Poate doar cam anemici. Dar nu mai stim pe ce ii dam…