Institutul „Cantacuzino” oferă românilor sănătate, de 101 ani

1 aprilie 2022 | 0 comentarii |

Reluarea producției de vaccin gripal și colaborarea cu industria farmaceutică din România și din Europa sunt principalele priorități identificate de ministrul Vasile Dîncu la ședința de bilanț pe anul 2021 a Institutului dar… am mai auzit asta și în anii trecuți. 

 

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, cândva etalon în Europa, celebrează, astăzi, 101 ani de existență și de cercetare continuă în sprijinul sănătății românilor. Acum 100 de ani, profesorii Louis Pasteur în Franța, Nikolay Gamaleya în Rusia și Ion Cantacuzino în România aduceau progrese enorme în cunoșterea microbiologiei și virusologiei, lucrând împreună. Toți trei au înființat institute de cercetare care le poartă astăzi numele, însă doar două produc vaccinuri, din Institutul „Cantacuzino” rămânând mai mult numele.

Institutul „Cantacuzino” a fost înființat, așadar, la inițiativa renumitului prof. dr. Ioan I. Cantacuzino care, încă din 1901, fondase și conducea „Laboratorul de Medicină Experimentală” la „Institutul de anatomie patologică și bacteriologie” creat în 1887 de Victor Babeș. Laboratorul a primit, în 1904, sarcina de a prepara serul antistreptococic și serul antidizenteric, două premiere pe atunci, de strictă necesitate pentru medicina românească.

Legea privind înființarea Institutului de Seruri și Vaccinuri „Dr. I. Cantacuzino”, aprobată prin Înalt Decret Regal emis de Regele Ferdinand I, la data de 1 aprilie 1921, a fost votată în Parlament și publicată în Monitorul Oficial din 16 iulie 1921, fiind promulgată la 13 iulie 1922.

 

Sediul Insitutului „Cantacuzino” a fost stabilit, în 1924, într-o locație nouă, construită alături de Institutul „Victor Babeș”, având ca scop „imunizarea populaţiei contra pandemiilor şi epidemiilor. Specialiștii Institutului s-au ocupat de diagnostic și de cercetare în sănătate publică, de supraveghere epidemiologică, dar și de învățământ, de documentare și pregătire a personalului medical de specialitate, iar eforturile lor au dus la eradicarea variolei în România şi au ferit populaţia de tuberculoză, tetanos, difterie, dizenterie, holeră etc. În timp, Institutul a devenit unul dintre cele mai importante centre de cercetare în științe biomedicale, igienă și epidemiologie, patologie comparată și patologie infecțioasă, biochimie, enzimologie, imunologie, etc.

În cadrul institutului, catedra de Microbiologie și Epidemiologie a Facultății de Medicină din UMF „Carol Davila” din București desfășoară cursuri și lucrări practice pentru studenți și pentru medici rezidenți, stagii și cursuri de pregătire medicală continuă pentru specialiștii microbiologi, epidemiologi și biologi. Absolvenții facultăților de medicină și biologie își pregătesc aici tezele de licență și de doctorat, iar în Centrul de învățământ „Jacques Monod, realizat cu sprijinul Institutului „Pasteur” din Paris, se organizează cursuri de perfecționare cu participare internațională, au loc conferințe, sesiuni științifice etc.

 

Institutul „Cantacuzino” a produs medicamente precum Cantastim (stimulator al capacității de apărare a organismului, cu rezultate în unele forme de cancer) şi celebrul Polidin (care oferea rezistenţă împotriva unora dintre infecţii), dar și alte aproape 400 de seruri, vaccinuri și reactivi.

Producţia de vaccinuri a funcţionat neîntrerupt, imunizând milioane de români, până în 2009, când Institutul a pierdut licenţele de fabricație, după ce un lot de vaccin a fost contaminat cu neurotoxine. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, standardele europene au impus dotarea institutului cu aparatură modernă, iar din acel moment a început declinul și Institutul „Cantacuzino”, care în anii săi de glorie era cotat pe aceeași linie cu cu Institutul „Pasteur” din Paris, s-a aflat la un pas de desființare.

În doar 5 ani, Institutul şi-a schimbat de 4 ori tutela a trecut de la Ministerul Sănătăţii la Educaţie, înapoi la Sănătate şi, în final, în 2017, la Apărare, sub numele de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, cu scopul declarat de a fi revigorat și de a relua producția de vaccinuri și de alte produse prin care a fost renumit de-a lungul timpului. Au trecut cinci ani, dar producția de vaccinuri, care fusese promisă pentru anul 2020 a rămas doar o promisiune neonorată a autotităților, iar în perioada pandemiei COVID, institutul a fost doar centru de stocare a vaccinurilor produse de alții, care s-au îmbogățit din această activitate.

 

Anul trecut, împlinirea unui deceniu de la înființare, sub genericul Anul Centenarului Institutului „Cantacuzino”, a avut loc dezvelirea unei plăci jubiliare și a fost prezentat filmul aniversar Pecete pentru viațărealizat de Studioul Cinematografic al Armatei, iar președintele Klaus Iohannis a decorat Institutul cu Ordinul „Meritul Sanitar” în grad de Mare Ofițer,în semn de recunoaștere a valorii colectivului de specialiști de elită ai medicinei românești și a contribuției Institutului „Cantacuzino” la dezvoltarea cercetării științifice medicale”.

Centenarul a fost marcat însă prin acoperirea clădirii, aflată în paragină de peste 20 de ani și în care Institutul Cantacuzino abia a supraviețuit, cu un steag imens. Politicienii invitaţi, în loc să marcheze momentul printr-un anunț de finanțare consistentă, care i-ar putea readuce gloria de altădată, au vorbit mai mult despre importanţa vaccinării, despre ce a fost și despre ceea ce ar fi putut să fie Institutul de pe porțile căruia, de peste 20 de ani, n-a mai ieșit niciunul dintre serurile și vaccinurile care l-au făcut celebru. S-a amintit doar că vaccinul gripal este creat dar nu este autorizat, polidinul şi serul împotriva tetanosului sunt în lucru, dar nu vor fi gata în 2021.

 

Astăzi, la aniversarea a 101 ani, pe pagina de Facebook a Institutului a fost postat un mesaj de „La mulți ani!” și s-a reamintit că înființarea institutului, prin Înalt Decret Regal semnat de Regele Ferdinand I, a fost „un moment important pentru cercetarea medicală românească. Prin produsele și serviciile oferite într-un secol de existență, Institutul Cantacuzino a avut ca principal obiectiv grija pentru sănătatea oamenilor. Deși a trecut prin furcile caudine ale schimbărilor, s-au găsit mereu oameni de calitate, cu minți luminate și suflet mare pentru a-i menține calea spre același ideal: Binele aproapelui!”, se menționează mesajul postat pe pagina Institutului.

La ședința de bilanț pe anul 2021, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a spus că a identificat ca principale priorități pentru acest an, reluarea producției de vaccin gripal și colaborarea cu industria farmaceutică din România și din Europa. Nu și-a asumat însă niciun angajament că se va și întâmpa acest lucru.

Institutul „Cantacuzino” găzduiește Colecția Națională de Tulpini Microbiene și o serie de colecții de tulpini virale de referință și are o serie de colaborări cu institute și universități din Franța, Moldova, Germania, Italia, Statele Unite, Marea Britanie, Ungaria, Grecia, Japonia, Rusia, Ucraina, etc.

 

La ceas aniversar, urăm și Institutului „Cantacuzino” și specialiștilor săi „La mulți ani cu sănătate!” și le dorim să cunoască din nou gloria de altădată! 

 

Sursă foto: MApN

 


Adaugati un comentariu


 

*