Măștile cu supapă, ineficiente în prevenirea răspândirii SARS-Cov-2
Ministerul Sănătății atrage atenția că acestea sunt destinate doar protecției individuale, permițând trecerea virusurilor în atmosferă.
Cu o mare întârziere față de momentul la care portul măștii a devenit obligatoriu în spațiile publice și după ce multe persoane s-au plâns de disconfortul în respirație resimțit la purtarea acestora, inclusiv pe stradă și în alte spații deschise, Ministerul Sănătății a anunțat că măștile cu supapă nu sunt recomandate a fi purtate în perioada pandemiei. Explicația ar fi că această mască l-ar proteja doar pe cel care o poartă, permițând trecerea în atmosferă a particulelor de salivă și a aerosolilor care pot conține virusul, în cazul în care persoana respectivă este infectată. În acest mod, măștile cu supapă nu împiedică răspândirea agenților patogeni, fapt pentru care nu este recomandată purtarea lor în spațiile publice, transmite MS.
În cadrul campaniei Pastila de informare, pe care Ministerul Sănătății o derulează în mediul on-line, se explică faptul că aceste măști sunt destinate celor care lucrează în domeniul industrial, în medii cu mult praf și particule care le pot afecta starea de sănătate, dacă sunt inhalate. Aceste măști au rolul de a preveni inhalarea particulelor, nefiind proiectate pentru a asigura protecție împotriva contaminării cu agenți virali a celor din jur.
În momentul în care cel care poartă o astfel de mască inspiră, supapa se închide, împiedicând trecerea particulelor de praf și alte pulberi, însă se deschide apoi pentru a permite evacuarea aerului expirat. Acest aer ajunge în atmosferă, iar în cazul persoanelor infectate conține particule virale, care pot infecta alte persoane din jur. Recomandarea privind evitarea purtării acestui tip de măști a venit și din partea mai multor organizații internaționale, pe fondul îngrijorărilor legate de posibilitatea creșterii numărului de infectări datorate noilor tulpini ale virusului.
Măștile recomandate pentru populație sunt cele care acoperă în întregime nasul și gura, măști de tip chirurgical sau chiar măști din material textil cu cel puțin două straturi care se pot spăla și refolosi.
Se mai recomandă folosirea măștilor care au sârmă sau metal la nivelul nasului, pentru a nu permite evacuarea aerului prin partea superioară. Totodată, o mască eficientă trebuie să se așeze bine și pe părțile laterale ale feței, pentru a nu permite pătrunderea sau eliminarea de particule prin lateral.
Trebuie reținut că măștile cu supapă nu sunt același lucru cu măștile cu filtru recomandate în special cadrelor medicale care îngrijesc pacienți cu Covid-19.
Recomandările Ministerului Sănătăți au fost făcute în aceeași zi în care polițiștii au efectuat mai multe percheziții în București, Bihor, Brașov, Maramureș și Timiș, într-un dosar în care se fac cercetări cu privire la punerea pe piață a unor măști contrafăcute destinate personalului medical. S-a speculat că anunțul Ministerului Sănătății are legătură cu acțiunea polițiștilor, însă aceasta din urmă viza distribuirea unui număr de măști cu filtru, destinate spitalelor Covid-19, care sunt total diferite de măștile cu supapă, destinate lucrătorilor din mediul industrial.
Măștile contrafăcute erau de tip ffp3 și au ajuns la jumătatea lunii noiembrie la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara. Medicii de aici au fost cei care au sesizat neregulile, constatând că filtrele se desprindeau, pur și simplu, de pe măști. Conducerea spitalului a alertat DSP și Poliția, dar a anunțat și distribuitorii, să nu mai vândă măștile și să le retragă de pe piață pe cele pe care le-au vândut. Conform etichetei de pe echipamentul de protecție, măștile proveneau din Polonia, fiind cumpărate de spitalul din Timișoara de la trei firme din România, prin atribuire directă cu negociere, cu 50 de lei bucata, cu TVA. Unitatea medicală a fost astfel păgubită cu 120.000 de euro, iar ancheta polițiștilor vizează reprezentanții firmelor implicate în aducerea în țară și comercializarea măștilor contrafăcute.
