Medicii de familie, cei mai reclamați la Comisia de Disciplină a Colegiului Medicilor Buzău

Anul trecut, Comisia de Disciplină a înregistrat 18 dosare în care medici din 10 specialități au fost reclamați de pacienții sau aparținătorii care i-au acuzat de prejudicii morale și materiale cauzate ca urmare a unor erori medicale.

Auzim des de pacienți nemulțumiți de felul în care li se acordă serviciile medicale și care-i acuză de malpraxis pe medicii pe care-i consideră responsabili de prejudiciile suferite în urma unui act medical.

Colegiul Medicilor din România (CMR) este organizația profesională abilitată să controleze şi să supravegheze exercitarea profesiei de medic, dar în același timp reprezintă și interesele medicilor, atât la nivel central cât și prin filialele teritoriale. Este considerată abatere disciplinară nerespectarea legilor şi regulamentelor profesiei medicale, a Codului de deontologie medicală şi a regulilor de bună practică profesională, a Statutului Colegiului Medicilor din România, a deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale CMR, precum şi orice fapte săvârşite în legătură cu profesia, care prejudiciază onoarea şi prestigiul profesiei sau ale CMR.

Comisia de Disciplină a Colegiului Medicilor Buzău a avut de soluționat, în anul 2024, 18 dosare în care medici de diferite specialități au fost reclamați de pacienți sau aparținători nemulțumiți, iar cele mai multe reclamații au fost la adresa medicilor de familie.

„Au fost soluționate 13 dintre cele 18 dosare înregistrate, iar 5 dintre ele sunt în curs de soluționare. Cele mai multe reclamații au fost la adresa medicilor de familie, unde am înregistrat 7 cauze. Câte 2 dosare au fost la adresa medicilor psihiatri și diabetologi, iar câte o reclamație am avut împotriva medicilor din UPU, Obstetrică-ginecologie, Neonatologie, Cardiologie, ORL, Ortopedie și Urologie. În niciunul dintre dosarele soluționate nu s-au stabilit sancțiuni de natură profesională, care au fost comunicate petentului și medicului în cauză, dar 4 dintre decizii au fost contestate la Comisia superioară de Disciplină, care urmează să stabilească dacă menține sau nu soluțiile noastre și emite decizia finală”, a precizat dr. George Vulpe, președintele Comisiei de Disciplină a Colegiului Medicilor, care a prezentat bilanțul Comisiei, pe anul trecut, în cadrul Adunării Generale a Colegiului Județean al Medicilor Buzău.

Potrivit legislației în domeniu, Comisia de Disciplină cercetează cauzele înregistrate, analizează probele și stabileşte, prin decizie, dacă a fost sau nu o situaţie de malpraxis medical și dacă se impune una ditre sancțiunile prevăzute: mustare, avertisment, vot de blam, amendă, interdicţia de a exercita profesia ori anumite activităţi medicale pe o perioadă de la o lună la un an sau retragerea calităţii de membru al CMR, în funcţie de gravitatea abaterii.

Unităţile sanitare sau cele de medicină legală au obligaţia de a pune la dispoziţia comisiilor de disciplină sau a persoanelor desemnate cu investigarea abaterilor disciplinare documentele medicale solicitate, precum şi orice alte date şi informaţii necesare soluţionării cauzei.

Soluția Comisiei teritoriale poate fi contestată la Comisia superioară de Disciplină sau în instanţa de judecată competentă, în termen de 15 zile de la data comunicării. Decizia Comisiei superioare de Disciplină are valoare de act judecat definitiv şi nu mai poate fi atacată la nivelul Colegiului Medicilor din România.

În cazul unei suspiciuni de malpraxis, pacienții, aparținătorii acestora sau urmașii unei persoane decedate care se consideră prejudiciați, pot sesiza Comisia de monitorizare şi competenţă profesională a Direcției de Sănătate Publică, Administrația unității sanitare, Colegiul Medicilor, OAMGMAMR (în cazul asistentelor medicale și moașelor), Procuratura (pentru fapte de natură penală) sau Instanța de judecată (pentru daune civile), ori pot apela la un mediator pentru despăgubiri bănești.

Potrivit „Legii malpraxisului”, acuzațiile de malpraxis pot antrena răspunderea disciplinară, răspunderea civilă și, uneori, răspunderea penală a personalului medical (dacă fapta întrunește condițiile unei infracțiuni), pentru prejudiciile produse din neglijenţă, din imprudență, sau din cauza unui diagnostic sau tratament necorespunzător, dacă acestea sunt dovedite. Personalul medical poate fi responsabil și pentru prejudiciile care decurg din nerespectarea reglementărilor privind confidenţialitatea, consimţământul informat şi obligativitatea acordării asistenţei medicale sau pentru prejudiciile produse în exercitarea profesiei, dacă îşi depăşeşte limitele competenţei, cu excepţia cazurilor de urgenţă în care nu este disponibil personal medical cu competenţa necesară.

Pe de altă parte, în anumite circumstanțe, personalul medical nu este responsabil pentru daunele şi prejudiciile produse în perioada exercitării profesiei dacă acţionează cu bună-credinţă, în situaţii de urgenţă, cu respectarea competenţei acordate sau când prejudiciile se datorează condiţiilor de lucru, dotării insuficiente cu echipament de diagnostic şi tratament, infecţiilor nosocomiale, efectelor adverse, complicațiilor şi riscurilor în general acceptate ale metodelor de investigaţie şi tratament, viciilor ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor şi dispozitivelor medicale, substanțelor medicale şi sanitare folosite.

În aceste cazuri, responsabilitatea pentru prejudiciile cauzate pacientului revine unităților sanitare, publice sau private, producătorilor de echipamente medicale și medicamente și chiar furnizorilor de utilități (gaz, electricitate, apă etc) care pot răspunde civil pentru prejudiciile cauzate pacienților.