Medicii români preferă centrele universitare. Cum pot fi atrași specialiștii în zonele deficitare?
În cadrul unei dezbateri organizată de Asociația Medici pentru România, împreună cu Ministerul Sănătății și Organizația Mondială a Sănătății s-a încercat să se să găsească soluții pentru retenția și atragerea de medici în zonele slab deservite din punct de vedere al ocupării posturilor de către personalul medical.
Personalul medical din România este concentrat în centrele universitare, în timp ce orașele mai mici și zonele rurale au o mare lipsă de medici, a fost ideea de la care s-a pornit dezbaterea. Ministrul Sănătății a spus că se lucrează la o strategie de implementare a resurselor umane prin PNRR, cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), prin care să fie atrași medicii către zonele deficitare, dar „trebuie să lucrăm împreună pentru a aduce medici în zonele care acum sunt slab deservite. Sursele problemei nu sunt numai legate de sistemul de pregătire a medicilor sau de salarizarea personalului medical, ci şi de infrastructură şi administraţie publică locală. Tocmai de aceea, soluţia trebuie să fie una comună, care să pornească de la digitalizarea şi debirocratizarea sistemului de rezidenţiat, să continue cu menţinerea atractivă a nivelului salarial şi să se termine inclusiv cu construcţia efectivă a unei structuri de suport pentru tinerii medici, în parteneriat cu administraţia locală. Toate acestea pot aduce şi menţine medicii de orice specialitate în zonele mai puţin favorizate şi mai slab deservite în prezent”, a afirmat ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, la workshop-ul „Resurse Umane în Sănătate: Acțiuni Locale, Rezultate Naționale”, organizat de Ministerul Sănătății, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și organizația nonguvernamentală Medici pentru România.
În multe județe, numărul de medici raportat la populație este cu mult sub media Uniunii Europene, iar potrivit ultimelor date ale CNAS, 182 de localități nu au nici medici de familie. Reprezentanții Ministerului Sănătăţii susțin că proiectulul de resurse umane prin PNRR este o soluție, dar la implementarea lui este nevoie, pe lângă sprijinul OMS și al autorităților locale, de implicarea organizaţiilor profesionale neguvernamentale, cum este Medici pentru România.
„Prin PNRR şi beneficiind de expertiza OMS dezvoltăm atât felul în care măsurăm, prin indicatori, calitatea serviciilor medicale, cât şi calitatea resurselor umane din sistem, atât la nivel de management cât şi de execuţie. Medicina de familie, ambulatoriile de specialitate, asistenţa comunitară, spitalele şi sănătatea publică au planuri sectoriale dezvoltate împreună cu OMS, care cuprind inclusiv această componentă de retenţie a personalului în zone deservite sub media europeană. Susţinem o soluţie integrată de abordare strategică a unei probleme care suprasolicită sistemul în anumite părţi în timp ce îl lasă descoperit în altele. Nu este eficient ca zonele slab deservite să exporte pacienţi către centrele mari. Putem avea o descentralizare reală a sistemului, nu numai pe partea de clădiri şi dotări, ci și pe partea de suport pentru atragerea şi retenţia personalului medical. Resurse există, trebuie doar să le direcţionăm corect în sistem”, a declarat Alexandru Rogobete, secretar de stat în MS.
Autoritățile din România nu au o strategie coerentă pentru rezolvarea crizei de medici, așa cum are Franța, spre exemplu, unde medicii primesc stimulente financiare și fiscale pentru a lucra în zone slab deservite. Pe grupurile de socializare cu profil medical din România sunt postate frecvent anunțuri de recrutare de medici de familie pentru diverse regiuni din Franța, iar facilitățile oferite sunt extrem de atractive. Potrivit unui anunț de angajare a unui medic de familie într-o comună din regiunea Pays de la Loire, Franța, publicat în urmă cu două zile, avantajele la instalare includ un an gratuitate la chiria cabinetului (după perioada de gratuitate, chiria cabinetului este de 325 euro/lună), un an gratuitate la chiria locuinței, indemnizație de instalare de 15.000 euro (din care 7.500 euro acordați de Agenția Regională de Sănătate și 7.500 euro de către autoritățile locale), 50.000 euro indemnizație de instalare acordată de Casa de Asigurări prin contract CAIM (contract de ajutor pentru instalarea medicilor), secretariat gratuit pentru o perioadă de 3 luni (servicii de secretariat, gestiunea pacienților, relația cu Casa de Asigurări și alte instituții), exonerare la plata impozitului pe venit pe o perioadă de 5 ani și sprijin din partea cabinetului de recrutare în vederea realizării demersurilor administrative.
Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie estima, în 2022, că peste 2.000 de medici de familie români au emigrat în Franța, în ultimii 15 ani.
Asociația Medici pentru România și-a propus ca, prin parteneriatul cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS), concentrat pe Planul de Acțiuni Sectoriale pentru Dezvoltarea Resurselor Umane în Sănătate, implementat de Ministerul Sănătății, „să creștem retenția și recrutarea personalului medical în zonele rurale și slab deservite și să asigurăm un viitor mai sănătos pentru toată lumea”, iar proiectul lor, #VreauAcasa, a fost apreciat.
Unul dintre medicii participanți la dezbatere a subliniat că atragerea specialiștilor nu înseamnă doar oferirea unui post, ci și crearea de condiții pentru viața lor socială și familială. „Nu este vorba doar despre a atrage medici, este vorba și despre a atrage familii. Atunci când te gândești să te muți pentru muncă, nu este vorba doar de locul de muncă: ai nevoie și de o casă, de școli de calitate pentru copii, de locuri unde să socializezi și de lucruri de făcut în timpul liber”, a subliniat Ana, tânărul medic român întors din Marea Britanie.
Potrivit reprezentanțior Biroului pentru România al OMS, „angajamentul OMS de a sprijini Ministerul Sănătății în implementarea reformelor pentru atragerea și menținerea forței de muncă din domeniul sănătății rămâne ferm. Împreună cu partenerii noștri din societatea civilă, vom duce aceste discuții mai departe în restul României pentru soluții adaptate și oportunități locale”.
Dr. Amalia Coman, director general Direcția Generală de Sprijin pentru Reforme Structurale a Comisiei Europene, a subliniat că Ministerul Sănătății primește sprijin tehnic din partea acestei direcții, în vederea îmbunătățirii competențelor digitale pentru furnizorii de servicii medicale și de îngrijire din România și a amintit că „statele membre pot solicita sprijin pentru sporirea rezilienței și sustenabilității bugetare generale a sistemelor lor de sănătate prin îmbunătățirea calității cheltuielilor în domeniul sănătății și a investițiilor strategice în domeniu, în conformitate cu obiectivele uniunii europene a sănătății și cu strategia europeană privind serviciile de îngrijire. De asemenea, va consolida capacitatea acestora de a concepe, de a pune în aplicare, de a monitoriza și de a finanța reforme în domeniul sănătății”.
De altfel, în cadrul discuției, a existat un consens clar între părțile interesate, privind rolul crucial pe care îl joacă autoritățile locale în atragerea și menținerea forței de muncă prin dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor locale, iar dialogul „constituie o componentă esențială a reformelor PNRR privind dezvoltarea resurselor umane în sănătate”, o componentă a reformelor PNRR și include managerii din sectorul sanitar, directorii de spitale, primării, consilii județene, direcțiile de sănătate publică, asociațiile profesionale din domeniul sănătății și reprezentanții caselor județene de asigurări de sănătate.
Sursă foto: Asociația Medici pentru România
