Medicii vor o nouă lege a malpraxisului. CMR a organizat o dezbatere în Parlament, pe această temă

​Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), afirmă că actuala lege a malpraxisului medical nemulţumeşte atât pacienţii, dar şi medicii, care nu se simt protejaţi de asigurarea civilă plătită acum, în mod obligatoriu.

 

După finalizare a propunerilor rezultate în urma dezbaterilor organizate de Colegiul Medicilor din România (CMR), în centrele universitare din București, Timișoara, Târgu Mureș, Cluj-Napoca, Iași și Craiova, conducerea organizației profesionale a medicilor, împreună cu comisiile de Sănătate din Senat și Camera deputaților și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat, au organizat o dezbatere privind perspectiva asupra abordării greșelilor medicale în sistemul medical românesc și a problematicii malpraxisului.

„Actuala lege a malpraxisului medical nemulţumeşte pacienţii, dar şi medicii, pentru că noi nu ne simţim protejaţi de asigurarea civilă pe care o plătim în mod obligatoriu. În studiul nostru, realizat în primăvara acestui an, un studiu cu peste 8.000 de medici respondenţi, 87% din colegi consideră că asigurările nu acordă despăgubiri în mod real. O altă temă pusă în discuţie se referă la nevoia de schimbare a cadrului de reglementare, inclusiv clarificarea condiţiilor în care medicul poate răspunde din punct de vedere penal pentru greşeli medicale”, a declarat prof. dr. Daniel Coriu, președintele CMR, în cadrul dezbaterii privind necesitatea modificării Legii nr. 95/2006 şi a elaborării unei noi legi privind poliţa de malpraxis.

 

Președintele CMR a atras atenția că la ora actuală nu este clar „unde începe vinovăţia penală, care este limita între culpa profesională şi culpa penală. De asemenea, 70% din medici declară că simt o teamă mare şi foarte mare privind posibilitatea reală de a fi angrenaţi într-o procedură de cercetare sau proces de malpraxis. Acest procent ajunge la 78% în cazul medicilor sub 50 de ani, consecinţa directă este medicina defensivă”, a afirmat Daniel Coriu, în prezența reprezentanților Administrației Prezidențiale, Parlamentului, Guvernului, CNAS, ai organizațiilor reprezentative pentru personalul medical, asociațiilor de pacienți și instituțiilor partenere ale CMR, jurnaliști, prezenți la eveniment.

Profesorul Coriu a subliniat că „proiectul noii legi a malpraxisului îşi propune să efectueze o intervenţie majoră, nu doar la nivel legislativ, prin operarea de modificări pe legea-cadru privind reforma în domeniul sănătăţii, ci şi la nivel structural şi conceptual cu privire la abordarea problematicii malpraxisului medial în România”.

 

Avocata Colegiului Medicilor, Nicoleta Popescu, a arătat că proiectul supus dezbaterii îşi propune ca un pacient care apreciază că a fost victima unui caz de malpraxis să poată depune o cerere de despăgubire la asigurătorul care a emis poliţă de asigurare a cadrului medical şi să aibă garanţia că va obţine despăgubiri într-un termen rezonabil, de la asigurător, „care trebuie să plătească acea despăgubire dacă medicul şi-a încheiat poliţa”. Tot el trebuie să fie cel chemat în judecată, iar „medicul trebuie să poată avea acea calitate procesuală care să-i permită să se apere din punct de vedere profesional”, să propună probe și să-și formuleze apărarea, fără să fie însă „cu sabia deasupra capului” că va trebui să plătească această despăgubire. „Proiectul nostru îşi propune a diferenţia practic specialităţile medicale, iar în funcţie de riscul profesional al specialităţii, să aibă o limită de asigurare diferenţiată, astfel încât pacientul să fie asigurat că la acea limită minimă prevăzută de proiectul de lege, va obţine despăgubirea”, a explicat avocata Nicoleta Popescu. Ea a atras atenția că în discuție este „o situaţie pe care trebuie să o discutăm deschis, în acea prevedere legală se menţionează că tot ceea ce trece de plafon minim va răspunde medicul, pentru că aşa e corect şi normal”.

 

Preşedintele Comisiei de sănătate din Senat, Adrian Streinu Cercel, a apreciat însă că în astfel de condiții, nu poate fi scoasă din discuție medicina defensivă. „Înțeleg că dacă cineva e nemulţumit de ceea ce i s-a dat, cheamă în judecată doctorul şi ăla este direct răspunzător să plătească diferenţa. Dacă vrem să scoatem din discuţie medicina defensivă, trebuie să aibă asigurare CASCO şi nu RCA, de la început. Altfel, nu se întâmplă nimic, acum avem asigurări care nu asigură, mai facem alt tip de asigurare care nu va asigura nimic şi asiguratorul se va strădui să pună piedici, în aşa fel încât să scoată şi aia, şi aia şi aia, ca să nu plătească nimic”, a punctat dr. Streinu Cercel. „Astăzi, noi trebuie să ne asigurăm că asigurarea de malpraxis va fi una care să fie funcţională şi va proteja medicul, pentru că medicul trebuie să fie protejat, dacă ne dorim ca medicina defensivă să nu fie pe primul plan în activitatea de uz curent. Îmi doresc ca medicul să aibă libertatea să-şi facă treaba, iar asigurarea să-i asigure, cum s-ar spune, spatele din punctul ăsta de vedere”, a adăugat președintele Comisiei de Sănătate din Senat.

 

Conf. dr. Diana Loreta Păun, consilier Administrația Prezidențială, Departamentul Sănătate Publică, a subliniat necesitatea unei legi a malpraxisului care să se alinieze la conceptele şi direcţiile internaţionale în materie şi să reflecte angajamentul pentru îmbunătăţirea calităţii actului medical, punând accent pe relația medic-pacient.

„Necesitatea unei legi a malpraxisului reflectă angajamentul pentru îmbunătăţirea calităţii sistemului de sănătate. Doresc să subliniez importanţa concentrării relaţiei medic – pacient pe actul medical în sine. Este crucial să promovăm o atmosferă de încredere şi colaborare, iar gestionarea erorilor medicale să se desfăşoare într-un cadru care să nu adauge stres suplimentar părţilor implicate. O politică în domeniul malpraxisului poate avea un rol semnificativ în această direcţie. Pledez, de asemenea, pentru întărirea organismului profesional în ceea ce priveşte evaluarea disciplinară. Este important să avem proceduri clare şi transparente pentru a asigura responsabilitatea şi integritatea în practica medicală”, a afirmat conf. dr. Diana Păun, exprimându-și convingerea că „prin dialog şi colaborare vom găsi soluţii care să servească atât intereselor pacienţilor, cât şi ale profesioniştilor din domeniul medical”.

 

Conf. dr. Carmen Orban, consilier prim-ministru, s-a pronunţat pentru o lege a malpraxisului care să încurajeze calitatea activităţii medicale, să respecte independenţa profesională, iar pacienţii să poată fi despăgubiţi mai uşor și medicii să beneficieze de o reală protecţie.

„Este responsabilitatea noastră, a tuturor, să căutăm soluţii pentru aceste probleme cu care ne confruntăm de mai multă vreme. Legea malpraxisului medical nu poate să fie amânată şi trebuie gândită în aşa fel încât să încurajeze calitatea activităţii medicale şi să respecte independenţa profesională. Sunt de acord şi sprijin elaborarea unei noi legi a malpraxisului care să redea demnitatea personalului medical şi prin aplicarea căreia pacienţii să poată primi despăgubiri mai uşor, iar medicii să beneficieze de un grad real de protecţie. Trebuie să găsim soluţii şi pentru protejarea personalului medical de anumite excese şi abuzuri, pentru că unul dintre elementele de care trebuie să ţinem cont atunci când ne gândim la dorinţa oamenilor de a lucra în sistemul de sănătate se referă şi la protecţia lor în raport cu obligaţiile profesionale”, a spus Carmen Orban, care declarat că Guvernul sprijină politica de schimbare a sistemului sanitar, în contextul în care actuala lege a Sănătăţii a ajuns la punctul în care „necesită o resuscitare”.

 

Mihai Paşca, secretar de stat în Ministerul Justiției, a transmis „întreaga susţinere” a ministrului Alina Gorghiu, pentru orice proiect care vine să simplifice şi să eficientizeze actul de justiţie şi care, în acelaşi timp, va ușura „povara pe care, în unele situaţii, cei care sunt părţi în actul de justiţie o au de dus”.

„Ca profesionist, ca avocat, mi-a fost dat de multe ori să particip la speţe în care pentru toţi participanţii existau dificultăţi; exista o povară atât pentru client, pentru aparţinătorii şi familia acestuia, dar şi pentru medicul implicat într-o astfel de situaţie. Prin urmare, o regândire a cadrului privind asigurarea de malpraxis, o eficientizare a acestui mecanism, oferirea de garanţii pentru toţi cei implicaţi pentru o soluţie rapidă, corectă şi justă este ceva ce reprezintă un interes pentru noi toţi. În măsura în care va fi necesară implicarea Ministerului Justiţiei, suntem dedicaţi să colaborăm, să găsim cele mai bune soluţii”, a concluzionat Paşca.

Dezbaterea publică inițiată de președintele CMR, Daniel Coriu, privind unui proiect de modificare a Legii nr. 95/2006 şi a elaborării unei noi legi a malpraxisului medical a avut loc luni, 27 noiembrie, în intervalul orar 10:30 – 14:00, la Sala „Avram Iancu” a Senatului.