Milioane de euro aruncate pe „apa sâmbetei” în contractele pentru apartură și materiale sanitare din perioada stării de urgență

Curtea de Conturi a stabilit o serie de nereguli în gestionarea contractelor încheiate de statul român în perioada stării de urgenţă și chiar nerecuperarea unor sume de milioane de euro de la firme care trebuiau să livreze combinezoane şi ventilatoare și care nu s-au achitat de obligațiile contractuale.

 

Jaful de la Unifarm, companie afltă în subordinea Ministerului Sănătății aflată în centrul mai multor scandaluri încă de la debutul pandemiei de COVID-19, care a gestionat achiziţia de materiale sanitare în această perioadă, a fost confirmat de Curtea de Conturi a României care acuză, printre altele, că pentru achiziţiile de materiale sanitare pentru spitale în perioada pandemiei a făcut cheltuieli de circa 1,5 miliarde de lei, fără aprobarea ministerului. Tot în această perioadă, managementul companiei a achiziţionat ventilatoare la preţuri de până la opt ori mai mari decât preţul pieţei şi a vândut Ministerului Sănătății măşti de protecţie cu un adaos comercial de șase ori mai mare decât adaosul comercial practicat pentru ceilalți clienți.

În luna iunie, directorul general al Unifarm, Adrian Ionel, cel care a condus Unifarm în perioada pandemiei şi care s-a ocupat de aceste achiziţii, a fost acuzat de luare de mită, abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite, complicitate la trafic de influenţă, instigare la fals intelectual şi folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane și se află sub control judiciar. DNA a anunțat că acesta a cerut unei companii mită de 760.000 de euro.

Acum, Curtea de Conturi scoate la iveală numeroasele nereguli descoperite la Unifarm.  „În concluzie s-a constatat că, achiziţionând de la intermediari şi nu de la producători interni sau producători/furnizori externi, aceste echipamente/materiale sanitare au fost contractate de către CN Unifarm SA la preţuri supraestimate, fără toate aprobările necesare, fapt ce a determinat efectuarea de către Companie a unor plăţi nejustificate în valoare de 175.274 mii lei, reprezentând diferenţa dintre preţul de achiziţie şi preţul de intrare în ţară declarat de furnizori (importatori). Aceste plăţi suplimentare au fost efectuate din împrumuturile contractate”, se arată în raportul de control.

 

Curtea de Conturi a verificat însă, la solicitarea Parlamentului, și alte cheltuieli efectuate în perioada stării de urgenţă, iar în urma controlului a constatat că România a cheltuit 1,05 miliarde de euro (5,05 miliarde de lei) de la bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor de şomaj pentru cheltuieli destinate combaterii COVID-19.  Banii s-au dus pe indemnizaţii, stocuri medicale de urgenţă, stimulente de risc şi transferuri.

O parte din cele mai mari nereguli sunt menționate de auditorii Curţii de Conturi în atribuirea, derularea şi plata contractelor de achiziţii publice în perioada stării de urgenţă. De exemplu, mai multe „disfuncţionalităţi, nelegalităţi şi neregularităţi” au fost reținute în cazul celor 28 de acorduri cadru încheiate prin Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate (ONAC) şi stocuri de urgenţă medicale gestionate de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), din subordinea secretatului de stat Raed Arafat.

Curtea de Conturi arată că ONAC a avut abordări diferite şi pe garanţiile şi penalităţile impuse operatorilor în acordurile cadru, firmele străine fiind avantajate în detrimentul celor românești, cerându-li-se o garanţie de 0,5% din valoarea contractului şi penalităţi de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, în timp ce firmele autohtone aveau garanţie de bună execuţie de 5% din valoarea contractului și penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

„În aceste condiţii au fost declarate câştigătoare ofertele unor operatori economici care conţineau propuneri de modificare a clauzelor contractuale stabilite în cadrul documentaţiei de atribuire, clauze dezavantajoase pentru autoritatea contractantă, întrucât se referă la cuantumul garanţiei de bună execuţie ce poate fi redusă de la 5% la 0,5%, iar penalitatea pentru nelivrarea la termen a fost redusă de la 1%/zi la 0,1%/zi”, se arată în Raportul de control al Curţii de Conturi.

 

Inspectorii de conturi au verificat, de asemenea, contractele și acordurile-cadru încheiate cu firme din străinătate pentru achiziţia de combinezoane şi de ventilatoare. Pe 8 aprilie, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, anunța că se fac licitații pentru 400 de ventilatoare mecanice necesare la Terapie Intensivă pentru cazurile grave de COVID-19. Două zile mai târziu, Oficiul National pentru Achiziții Centralizate (ONAC) semna un acord cadru cu Medi Consulting din Coreea de Sud, care urma să facă livrarea până pe 8 mai. Potrivit unui contract subsecvent însă, primele 200 de bucăți trebuiau să ajungă până la finalul lui mai. N-au ajuns însă deloc, iar statul român nu și-a recuperat nici avansul plătit firmei sud-coreene, pentru că s-au acceptat „clauze nerealiste” amânându-se termenele de livrare. „Nu s-a executat garanția de bună execuție și, prin urmare, nu a fost recuperat avansul în valoare de 2.451.000 USD acordat furnizorului pentru produsele contractate”, se arată în Raportul Curții de Conturi.

Până la 15 iunie, când contractul a fost denunțat, partea română, prin IGSU, a fost obligată să nu încheie un alt acord-cadru, cu același obiect, cu alt operator economic, pentru că firma s-a folosit de clauza de „forță majoră” pentru a cere amânarea termenelor de livrare, invocând starea de urgență din România, situație care a determinat încheierea contractelor în condiții speciale, respectiv prin procedura de negociere fără publicare prealabilă.

 

În raportul Curții de Conturi se precizează că și prețurile de achiziție ale produselor au fost influențate semnificativ, de cererea imensă de pe piața mondială, în contextul unei oferte limitate a producătorilor. Termenele de livrare convenite au fost prelungite în mai multe situații, până la data de 15 iunie 2020, moment la care prețurile produselor pe piața mondială s-au redus treptat, la valori apropiate de cele anterioare epidemiei de COVID-19, dar prețurile plătite de România pentru produsele livrate au rămas cele stabilite inițial, prin procedura de achiziție publică, la un nivel semnificativ majorat față de situația de dinaintea izbucnirii epidemiei.

Inspectorii de conturi mai arată că, acordul-cadru din 20 martie 2020 încheiat cu firma SC Renania Trade SRL pentru cumpărarea de măşti FFP2 nu conţinea clauze referitoare la garanţia de bună execuţie, deşi clauza era prevăzută în contract.

În contractele cu SC Romwine&Coffee SRL şi UPC LTD din Coreea de Sud, pentru cumpărarea de 875.000 de măşti de protecţie FFP2 şi 1.750.000 de seturi de echipamente de protecţie, distribuirea materialelor s-a realizat prin dispoziţii ale şefului DSU, în lipsa nomenclatorului produselor de stocuri de urgenţă medicale care trebuia emis în 45 de zile de la emiterea OUG 11, din 4 februarie 2020.

Curtea de Conturi a constatat că ONAC a publicat cu întârziere anunţurile de atribuirea ale acordurilor cadru cu firmele Romwine&Coffee SRL, Viggo Fashion International SRL şi SC Renania Trade SRL. Cele trei firme, în patru acorduri încheiate în două zile (17 martie – 20 martie 2020)  trebuiau să asigure stocuri de urgenţă pentru măşti FFP2, FFP3, viziere de protecţie, combinezoane, şi încălţăminte.

 

Raportul integral al Curții de Conturi poate fi consultat AICI