Ministerul Sănătății primește mai puțini bani în 2022, dar crește bugetul CNAS

19 decembrie 2021 | 0 comentarii |

Ministerul Finanțelor a publicat, duminică dimineață, proiectul bugetului de stat pentru 2022, prin care bugetul pe anul 2022 a fost construit pe o ţintă de deficit bugetar estimată la 5,84% din PIB şi deficit ESA estimat la 6,2% din PIB.

 

Proiectul de buget pe 2022 este gata și a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice. Așa cum era de așteptat, unele ministere și instituții publice primesc bani mai mulți decât anul acestea, altele se situează cam la același nivel, iar altele înregistrează scăderi.

Ministerul Sănătății primește un buget ușor mai scăzut decât în 2021, de 23,5 miliarde lei (-0,1%), dar pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) s-au prevăzut venituri în creștere cu 2,8%, ajungându-se la 51 miliarde de lei.

De cea mai mare creștere bugetară față de anul curent beneficiază Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (+355%), care va avea un buget de 12,79 miliarde lei, și Academia Oamenilor de Știință (+232%), care primește însă doar 9,9 milioane lei. Ceva mai consistent va fi bugetul alocat Ministerului Cercetării, care primește 1,78 miliarde lei (+0,61%), dar și acesta este departe de ceea ce ar fi nevoie pentru ca România să ofere oamenilor de știință posibilitatea de a obține rezultate.

Administrația Prezidențială va primi 74,5 milioane lei (+24%), Senatul primește 217,7 milioane lei (+1,76%), Camera Deputaților 505,6 milioane lei (+15,5%), iar Secretariatul General al Guvernului 2,237 miliarde lei (+10%), în timp ce MAI primește 23,3 miliarde lei (+13,5%), iar MAE va primi 1,21 miliarde lei (+10,3%).

Ministerul Familiei (nou înființat și condus de Gabriela Firea) are prevăzut un buget de 183 milioane de lei, în timp ce Ministerul Muncii, din care primul s-a desprins, va primi 56,5 miliarde lei (+6,7%).

 

Creșteri consistente s-au alocat la Finanțe –Acțiuni Generale, care are prevăzut un buget de 44 miliarde lei (+17%), Ministerul Apărării, căruia i s-a alocat un buget de 23,1 miliarde lei (+15,6%), Transporturile, unde bugetul crește la 17 miliarde de lei (+20,5%), Educația primește circa 32 miliarde de lei (+5,99%). Agricultura va avea 24,58 miliarde lei (+3,7%), Mediul primește 2,4 miliarde lei (+17%), Cultura 1,29 miliarde lei (+46,8%), Ministerul Economiei va beneficia de 447,9 milioane lei (+68%), iar Sportul va avea 521,5 milioane lei (+1,94%). SRI va avea 3,1 miliarde de lei (+8,3%), SIE va avea 604 milioane lei (+44%), SPP primește 373 milioane lei (+27%), STS va avea un buget de 938 milioane de lei (+36%).

Academia Română primește 452,4 milioane lei (+1%), Institutul Cultural Român va avea 32,5 milioane lei (14%), Curtea de Conturi,  428 milioane lei (+23%), Consiliul Concurenței, 79,8 milioane lei (_0,77%),  Avocatul Poporului, 24,8 milioane lei (+10,7%), CNA, 14,4 milioane lei (+1,5%), Consiliul Legislativ, 13,5 milioane lei (+1%), Inspecția Judiciară, 38,9 milioane lei (+4%), ANSVSA, 1,46 miliarde lei (+8%), Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, 32,1 milioane lei (+84%).

AGERPRES va primi de la buget 24,8 milioane lei (+1,63%), SRR, 370 milioane lei (2%), iar TVR, 380 milioane lei (1,88%).

 

Ghiseu – Banca

Mai puțini bani față de anul în curs vor primi Ministerului Dezvoltării, care va dispune de 7,72 miliarde lei (-21,6%), Ministerul Energiei, 3,342 miliarde lei (-7,9%), Ministerul Finanțelor, 5,87 miliarde lei (-16%), Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, 2,57 miliarde lei (-44%), Ministerul Justiției, 4,96 miliarde lei (-8%), Ministerul Public, 1,54 miliarde lei (-18,7%),  ANI, 33,5 milioane lei (-6,9%) și Autoritatea Electorală Permanentă, 298,7 milioane lei (-36,6%).

Cultele vor primi sprijin de la Guvern și în 2022, la fel ca în fiecare an, iar Biserica va beneficia cel mai mult. Astfel, prin cele trei programe, care vor cumula peste 885,3 milioane lei, mai mult cu 2,3% comparativ cu 2021,  se va acorda 751,2 milioane lei (-2,1%) pentru salarizarea personalului de cult, alte 9,1 milioane lei (+72% față de 2021) pentru salarizarea personalului din învățământul teologic și 125 milioane lei, cu 0,5% mai mult decât în 2021, pentru lăcașuri de cult (restaurarea și conservarea lăcașurilor de cult monumente istorice și a bunurilor din patrimoniul cultural național mobil aparținând cultelor religioase recunoscute din România, completarea fondurilor necesare întreținerii și funcționarii unităților de cult cu venituri mici sau fără venituri, amenajarea și întreținerea muzeelor cultural religioase, construirea și repararea lăcașurilor de cult, achiziționarea de imobile necesare desfășurării activității unităților de cult și de asistență socială susținute de acestea, spijinirea activităților de asistență socială organizate de cultele religioase în spitale, centre de plasament, cămine pentru bătrâni și alte forme de asistență, susținerea unor acțiuni cu caracter intern și internațional realizate de cultele religioase din România).

 

Produsul Intern Brut (PIB) pentru 2022 este estimat la 1.317 miliarde lei și a fost construit pe o creștere de 4,6% față de 2021; un deficit bugetar prognozat de 5,84% din PIB cash și 6,24 ESA. A fost luată în calcul o creștere economică de 4,6%, o inflație medie anuală de 6,5%; o datorie guvernamentală brută de 49,8% din PIB și cheltuieli destinate investițiilor de aproximativ 88,8 miliarde lei (6,71% din PIB), potrivi strategiei fiscal bugetare a noului proiect de buget.

Veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 439,9 miliarde lei (33,4 din PIB), în creștere în valoare nominală pe orizontul de referință, ajungând în anul 2024 la 530,5 miliarde lei (34,0 % din PIB). Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2022 le înregistrează contribuțiile de asigurări sociale (31,8% din total venituri), urmate de TVA (20,8%) sume primite de la UE (13,4% din total venituri), și accize ( 8,7%).

La baza veniturilor estimate pe anul 2022, a fost inclusă o țintă de 10,7 miliarde lei, susținută de măsurile de îmbunătățire a colectării, din care TVA 7,2 miliarde lei, contribuții sociale 2,5 miliarde lei, impozit pe profit 0,7 miliarde lei și impozit pe venit 0,3 miliarde lei.

 

Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2022 sunt de 516,9 miliarde lei, iar în anul 2024 acestea ajung la 575,6 miliarde lei respectiv 36,9 % din PIB, înregistrând însă o tendință de scădere ca pondere în PIB pe orizontul de referință datorită necesității de reducere a deficitului bugetar.

În 2022, cea mai mare creștere pe orizontul de referință o înregistrează cheltuielile cu asistența socială, respectiv 12,2 % din PIB, dar se evidențiază o tendință de scădere pe orizontul de referință. Cu ponderi mari în total cheltuieli în 2022 se situează asistența socială (31,0% din total cheltuieli), cheltuielile de personal (22,3% din total) și cheltuielile de investiții (17,2% din total).

Cheltuielile de personal sunt de 115,4 miliarde lei în anul 2022, ajungând în anul 2024 la 120,7 miliarde lei, diminuându-se ca pondere în PIB pe orizontul de referință. Bunurile și serviciile înregistrează o tendință de scădere pe orizontul de referință, în timp ce cheltuielile cu dobânzile înregistrează de asemenea o diminuare ca pondere în PIB pe perioada 2022-2024.

Cheltuielile cu investițiile însumează în anul 2024, 119,9 miliarde lei, cu tendință de creștere pe orizontul de referință.

 

Bugetul pe anul 2022 prevede majorarea salariilor angajaţilor din sănătate şi din învăţământ, dar numai cu 25% din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare pentru anul 2022 şi cele din luna decembrie 2021, potrivit proiectului publicat de Ministerul Finanţelor.

La construcţia bugetară s-au avut în vederemenţinerea în anul 2022 a cuantumului brut al salariilor şi sporurilor de care beneficiază personalul din administraţia publică centrală şi locală, inclusiv personalul care ocupă funcţii de demnitate publică şi funcţii asimilate acestora, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2021”. Prin excepţie, pentru personalul din „Sănătate şi asistenţă socială”, începând cu data de 1 ianuarie 2022 „salariile de bază se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021. De asemenea, pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ, începând cu data de 1 ianuarie 2022 salariile de bază se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare pentru anul 2022 şi cele din luna decembrie 2021”, se precizează în document.

 

În anul 2022 se menține cuantumul indemnizaţiei de hrană la nivelul de 4.160 lei/an (la fel ca în 2021), şi se acordă în contiuare vouchere de vacanţă, în cuantum de 1.450 lei, în 2022, pentru personalul plătit din fonduri publice, dar se prorogă până în ianuarie 2023 prevederile privind acordarea indemnizaţiei de vacanţă și „acordarea indemnizaţiei de 50% din salariul de bază al funcţiei de medic, de care ar fi trebuit să beneficieze din ianuarie 2022 personalul didactic medico-farmaceutic din universităţi care au în structură facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie acreditate”, precum și termenul de intrare în vigoare a L.196/2016 privind venitul minim de incluziune. „În contextul imposibilităţii aplicării Legii nr.196/2016, este necesară menţinerea aplicării Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, pentru o perioadă de minimum 1 an, pentru a nu afecta familiile şi persoanele singure beneficiare ale ajutorului social şi pentru a evita crearea unor noi probleme sociale prin creşterea riscului de excluziune socială, ţinând seama şi de contextul social şi economic actual; prorogarea până în anul 2023 a măsurii de acordare a indemnizaţiei pentru limită de vârstă pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene”, se menționează în proiect.

Anul viitor nu vor fi acordate nici tichete cadou şi tichete culturale şi nici premii pentru personalul din sectorul bugetar, iar timpul lucrat peste programul normal de lucru va fi compensat exclusiv cu timp liber corespunzător.

 

 


Adaugati un comentariu


 

*