Ministrul Sănătății și reprezentanții PRIMER spun că nu va exista o criză a medicamentelor
Pentru toate medicamentele cărora le-a expirat prețul la 1 noiembrie, Sorina Pintea a anunțat că există echivalent farmaceutic ori au fost identificate alte medicamente și arii terapeutice.
Vineri au expirat prețurile pentru cele 71 de medicamente în cazul cărora Ministerul Sănătății nu a putut ajunge la un acord cu producătorii, acestea urmând să dispară definitiv de pe piața românească, în câteva zile. Pacienții au tras numeroase semnale de alamă în acest sens, solicitând autorităților să prelungească perioada de valabilitate a acestor prețuri până când se va ajunge la un consens, însă această variantă nu a fost luată în considerare, deși a fost propusă și de producătorii din industria farmaceutică. Inițial, a fost vorba de 128 de medicamente aflate în această situație, însă pentru 57 dintre ele s-a ajuns la o înțelegere în privința prețului.
Problema o constituiau 71 de medicamente folosite în tratamentul bolilor cardiovasculare, respiratorii, bolilor sistemului nervos central, precum și al afecțiunilor oncologice, de peste un milion de pacienți.
În ziua în care prețurile acestora au expirat, Sorina Pintea, a anunțat că nu va exista nicio criză de medicamente, situația fiind rezolvată. Ministrul Sănătății spune că pentru 49 din cele 71 de medicamente există echivalent farmaceutic pe piață, iar pentru celelalte 22 au fost identificate alte medicamente sau arii terapeutice.
Soluția fusese anunțată și anterior acestei date, însă nu este agreată de pacienți, care spun că schimbarea tratamentului implică numeroase riscuri, iar această decizie trebuie luată doar de medici.
Un semnal pozitiv a fost transmis și de Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), care anunță, printr-un comunicat, că pentru 90% dintre medicamentele din România există înlocuitori constând în medicamente generice și biosimilare „care tratează cu aceeaşi eficienţă şi siguranţă, conţinând aceleaşi ingrediente active, în aşa fel încât nu există un motiv real de panică privind carenţe de aprovizionare”. Aceștia mai precizează că în catalogul medicamentelor din România sunt înscrise în prezent 5.769 de medicamente cu prețuri înregistrate, cifra fiind echivalentă cu cea din alte țări din regiune.
„Este un fapt normal ca autorităţile române să solicite producătorilor să vândă medicamentele decontate la preţuri similare celorlalte ţări din UE. Problema în România este alta, acea că producătorii sunt obligaţi să plătească încă 25% supraimpozitare – aşa numita «taxă clawback» – şi încă circa 25% taxa de acces pe canalele comerciale – aşa-numita «taxa de raft») – astfel încât veniturile nete înregistrate în România sunt cu 50% mai mici decât în alte ţări, chiar dacă preţul aprobat este acelaşi ca în acele ţări. Aşadar, nu politica de preţuri ci taxele aberante de până la 50% obligă producătorii să retragă sau să nu mai aducă medicamente în România. La asta se adaugă, pentru producătorii din ţară, creşterea cu peste 50% a costurilor cu utilităţile, cu materiile prime şi pentru conformarea la reglementările europene”, se mai arată în comunicatul PRIMER.
În același document se mai menționează că la începutul lunii trecute, fusese lansată în dezbatere publică o corecție a ordinului Ministerului Sănătății privind achiziția de medicamente, corecție ce propunea creşterea preţurilor pentru medicamentele din sursă unică, evitând astfel dispariţia lor.
Proiectul a fost însă retras ulterior, iar în acest context, reprezentanți PRIMER arată că „în ultimii 10 ani, România a ratat foarte multe politici publice din domeniul medicamentului, rămânând ţara din UE care, deşi are cea mai mică investiţie în alocarea de bani pentru medicamente, mai puţin de 74 euro/locuitor, are un consum de sub 20% medicamente generice (sub 8% din producţie internă) şi de sub 10% medicamente biosimilare. Doar prin utilizarea acestora s-ar putea crea spaţiu bugetar pentru introducerea în circulaţie de noi medicamente”, arată producătorii, susținuți de asociațiile de pacienți.
Aceștia mai spun că, din ce în ce mai multe ţări se confruntă cu disfuncţionalităţi în aprovizionarea cu medicamente, dar marea lor majoritate au adoptat mecanisme care să discearnă „între carenţele reale şi şantajul pe care-l fac anumiţi producători asupra autorităţilor pentru a-şi asigura beneficii comerciale”, subliniind astfel că, în România, acest lucru este ignorat de autorități.