Misterul insulinei, descifrat de australieni

Un studiu coordonat de prof.dr. Mike Lawrence ofera prima imagine a interacțiunii dintre insulina si celule. Peste 346 de milioane de persoane din lume sufera de diabet de tip 2, dar se estimeaza o dublare a numarului de bolnavi pana in 2030.

Cercetatori australieni Mike Lawewnce, Colin Ward si John Menting au reusit, dupa 20 de ani de studii si experimente stiintifice, sa descopere mecanismul de fixare a insulinei pe receptorul sau celular. Aceasta descoperire ar putea constitui un pas imens in tratarea a milioane de diabetici din lume, care ar putea scapa de povara injectiilor cu insulina.

Realizand modelul hormonului fixat pe receptorul sau (o proteina) cu ajutorul unui accelerator de particule, „am aratat ca insulina si receptorul sau se modifica interactionand”, a spus Mike Lawrence, profesor asociat la „Walter and Eliza Hall Institute” din Melbourne, care impreuna cu dr. Colin Ward si dr. John Menting a facut o serie de descoperiri  privind o mai buna intelegere a felului in care functioneaza insulina, hormon care preia zaharul din sange pentru a-l transforma in energie. „O parte din insulina se desface si parti esentiale ale receptorului merg in intampinarea hormonului insulinei. Putem numi acest fenomen «un pumn molecular»”, a adaugat cercetatorul australian.

La originea descoperirii se afla, potrivit unui articol publicat pe 10 ianuarie 2013 in revista „Nature” si preluat de toate agentiile de stiri din lume, laboratorul sau, in asociere cu Case Western Reserve University din Cleveland (Ohio), Universitatea din Chicago, Universitatea din York (Marea Britanie) si Institutul de chimie organica si biochimie din Praga. „Putem folosi aceste cunostinte pentru a pune la punct noi tratamente cu insulina, mai performante”, spune profesorul Lawrence, aratand ca milioane de bolnavi pot spera astfel sa beneficieze de imbunatatirea calitatii vietii, punand capat injectiilor zilnice cu insulina.

Tarile emergente pot spera la producerea unei insuline mai stabile, care sa reziste la temperaturi ridicate fara sa stea la rece, o sansa in plus avand si bolnavii de Alzheimer si cei cu anumite forme de cancer, asociate cu rezistenta la insulina.

„Nu avem deocamdata un tratament nou pentru diabet, dar descoperiri ca aceasta, despre fixarea insulinei, ne fac sa speram ca ne apropiem de el”, a afirmat Nicola Stokes, de la Consiliul australian pentru diabet.

Diabetul este o boala tacuta: cand apar semne evidente (sete, nevoia de a urina frecvent, nivelul zaharului din sange foarte ridicat), boala evolueaza deja de cativa ani si, in aceasta perioada, a inceput deteriorarea organelor. Asociat adesea cu hipertensiunea si colesterolul, diabetul mareste riscul de infarct si atac cerebral. Boala poate duce la amputari si orbire.

Peste 346 de milioane de persoane din lumea intreaga sufera de diabet de tip 2, dintre care peste 32 de milioane sunt in Europa. Statisticile OMS apreciaza ca numarul acestora se va dubla pana in anul 2030, din cauza obezitatii in crestere si a modului de viata sedentar, insotit de alimentatia prea bogata in grasimi si glucide. Si anumiti factori genetici pot favoriza aparitia bolii. In Romania se prognozeaza ca 1.500.000 de persoane vor suferi de diabet.

Anul trecut, statisticile aratau ca aproximativ 800.000 de romani sufera de diabet (fiind dispensarizati, dar estimarile duc spe aproximativ 1,2 milioane de diabetici), iar circa 200.000 dintre acestia sunt insulinodependenti, 3% dintre ei fiind copii.

In judetul Buzau, potrivit datelor detinute de medicul coordonator al Programului Judetean de Sanatate Publica pentru Diabet  Zaharat si al Dispensarului Judetean de Diabet, Boli de Nutritie si Metabolice, dr. Silviana Constantinescu, la sfarsitul trimestrului al III-lea din 2012 erau in evidenta 20.018 persoane. Dintre acestia, 44 sunt copii (31 de copii cu varste cuprinse intre 0 si 14 ani), 10.266 de persoane au varste intre 15 si 65 de ani si 9.721 sunt cu varste peste 65 de ani. 2.199 dintre ei sunt insulinodependenti (1.048 din mediul urban si 1.151 din rural).

La cabinetul Anti-Diabet din municipiul Buzau sunt dispensarizati 16.174 de pacienti, iar la cel din Ramnicu Sarat,  3.844 de bolnavi.

In decembrie 1921, romanul Nicolae C. Paulescu descoperea insulina si deschidea drumul in tratamentul pacientului diabetic. Pe 11 ianuarie 1922, insulina era folosita pentru prima oara pe un pacient, in tratarea diabetului. S-a intamplat in Toronto General Hospital, cand lui Leonard Thompson, in varsta de 14 ani, i-a fost administrata de catre medicul Frederick G. Banting. I-a provocat insa reactii alergice severe, din cauza ca era impura. Biochimistul James Collip a muncit zi si noapte si a reusit sa purifice extractul (sub indrumarea lui John J.R. Macleod), astfel ca cea de-a doua injectie, administrata pe 23 ianuarie 1922, nu a mai produs reactii adverse si a imbunatatit starea de sanatate a pacientului.

In februarie 1922, Frederik. G. Banting si Charles H. Best au publicat un articol cu rezultatele experimentale obtinute prin folosirea insulinei, noua denumire a hormonului pancreatic, prin care se confirmau concluziile profesorului doctor roman Nicolae Paulescu, al carui articol despre descoperirea hormonului antidiabetic produs de pancreas, numit de Paulescu pancreina, aparuse la 31 august 1921, in revista belgiana Archives Internationales de Physiologie.

Desi articolul lui Banting si Best a aparut dupa articolul profesorului Paulescu, Premiul Nobel pentru Medicina din 1923 a fost acordat cercetatorilor canadieni.

Anul acesta, in perioada 22-23 martie, se marcheaza 20 de ani de la infiintarea Institutului National de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice „N.C. Paulescu”.