Nevoia de „reformare urgentă” a sistemului de sănătate
Sindicaliștii Federației „Solidaritatea Sanitară” cer Guvernului demararea „de urgenţă” a unor acţiuni de restructurare a sistemului public de sănătate și atrag atenția că sistemul de malpraxis actual este inadecvat.
Cazul de la Spitalul „Sf. Pantelimon” București tinde să scoată în evidență riscul existenței unor erori sistemice, de natură etică, și inadecvarea modelului de malpraxis, susțin sindicaliștii din Sănătate, care subliniază că „indiferent de decizia finală a instanței în privința celor doi medici acuzați, este evident că restabilirea încrederii populației în sistemul public de sănătate necesită regândirea sistemului public de sănătate”, se precizează într-un comunicat remis presei.
În acest context, Federația „Solidaritatea Sanitară” din România solicită Ministerului Sănătății și Guvernului „demararea de urgență a unor acțiuni de restructurare a sistemului public de sănătate și înlocuirea sistemului malpraxis cu despăgubirea pacienţilor pentru prejudicii și introducerea corpului profesional al experţilor în medicină, ca organism autonom, care să-şi desfăşoare activitatea în relaţie cu instanţele şi cu instituţiile responsabile de despăgubirea pacienţilor pentru prejudicii, așa cum a solicitat în repetate rânduri, în ultimii ani, și Colegiul Medicilor din România (CMR).
Sindicaliștii solicită, de asemenea, introducerea profesiei de etician/bioetician în spitalele publice, arîtând că „date fiind numeroasele dezbateri publice pe tema unor eventuale eșecuri în respectare eticii medicale și deontologiei profesionale, există o evidentă nevoie de expertiză obiectivă în domeniu. Acești profesioniști trebuie recrutați din rândul altor categorii profesionale decât medicii (cum ar fi absolvenții de drept, filozofie, antropologie ș.a. specializați în etică/bioetică). Eticienii trebuie să aibă ca responsabilități coordonarea activității Consiliului etic, participarea la comisiile aferente procedurilor aplicabile în condiții speciale, furnizarea consilierii necesare profesioniștilor din sănătate în toate problemele de natură etică, respectiv supravegherea respectării acestor principii în tratarea și îngrijirea pacienților”, se arată în comunicatul Federației „Solidaritatea Sanitară”.
Solidaritatea Sanitară precizează că aceste solicitări sunt adresate în mod consecvent, de peste un deceniu, atât de organizațiile profesionale ale medicilor, cât și de sindicatele reprezentative din Sănătate, subliniind că prin crearea procedurilor etice aplicabile se poate rezolva „deficitul de resurse vitale raportat la numărul de pacienţi” care au nevoie de ele, prin „introducerea corpului profesional al experților în medicină”, ca organism autonom, ce-și desfășoară activitatea în relație cu instanțele și cu instituțiile responsabile de despăgubirea pacienților pentru prejudicii.
Totodată, sindicaliștii consideră că „introducerea unor instituții adaptate realităților actuale, cum ar fi testamentul corporal. Solicitarea, prezentată anterior sub forma instrucțiunilor de sănătate, este menită să permită cetățenilor cine să decidă în privința sănătății lor atunci când ei n-o pot face” și să faciliteze posibilitatea personalului medical de a identifica persoanele abilitate să decidă.
„Considerăm că în absența introducerii rapide a acestor sisteme menite să crească garanțiile acordate populației, restabilirea încrederii cetățenilor în sistemul public de sănătate va deveni o sarcină imposibilă, ce va avea consecințe negative atât asupra pacienților cât și asupra angajaților din sănătate”, concluzionează reprezentanții Federației „Solidaritatea Sanitară”.
Reamintim că în contextul în care în 2022, Ministerul Sănătății a înfiinţat un grup de lucru din care fac parte toate organizaţiile profesionale, inclusiv organizaţia profesională a asistenţilor medicali, dar până anul trecut, acest grup de lucru nu a livrat „rezultate concrete”, privind elaborarea unui proiect privind malpraxisul medical, Colegiul Medicilor din România a realizat și înaintat Guvernului și Parlamentului un proiect de lege prin care a propus „un mecanism eficient de despăgubire a pacienţilor victime ale malpraxisului medical” şi protecţia medicului, clarificând „delimitarea dintre culpa profesională şi culpa penală”.
