Noi promisiuni pentru pacienți, la Forumul Român de Diabet
Evenimentul a avut loc azi, în organizarea Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice și a Grupul de lucru DIABET din cadrul ARPIM.
Palatul Parlamentului a găzduit astăzi lucrările Forumului Român de Diabet, organizat de Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice și Grupul de lucru DIABET din cadrul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente.
Scopul declarat al evenimentului a fost acela de a crea o bază de colaborare între autorități, medici și celelalte structuri implicate pentru a schimba perspectiva asupra diabetului. În opinia organizatorilor, schimbarea de perspectivă trebuie să aibă la bază dezvoltarea integrată şi multidisciplinară a politicilor publice din domeniu. „Diabetul poate fi combătut printr-o viziune complexă şi îndrăzneaţă, care include măsuri imediate în domeniul educaţiei populaţiei, prevenţiei, depistării timpurii şi managementului integrat al pacienţilor”, se precizează într-un comunicat remis pe această temă.
Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, prezentă la eveniment, i-a felicitat pe organizatori pentru inițiativă, subliniind că diabetul constituie deja o problemă majoră de sănătate publică. „Vreau să știți că părerile specialiștilor nu sunt consultative, ele stau la baza politicilor de sănătate elaborate la Ministerul Sănătății. Anul acesta este momentul să acționăm mai mult în domeniul prevenției. Este necesară crearea unei platforme comune a Ministerului Sănătății și Ministerului Educației pentru a dezvolta principii noi pentru educație pentru sănătate. Cred că diabetul se pretează cel mai bine la acest lucru. Este vorba de educaţia pe care trebuie să o facem în şcoli, bineînţeles cu implicarea noastră, cu implicarea tuturor factorilor interesaţi de a promova un stil de viaţă sănătos şi, nu în ultimul rând, cu Societatea Română de Diabet”, a declarat ministrul.
Ministrul Pintea a vorbit, în continuare, despre pașii parcurși până în prezent pentru îmbunătățirea tratamentului pacienților cu diabet, precizând că anul trecut a fost demarat subprogramul pentru pacienţii cu diabet tip I, iar anul acesta s-a asigurat finanţare suplimentară pentru programul naţional destinat pacienţilor cu diabet.
În același context, ministrul Sănătății a reamintit că pe parcursul anului trecut au fost introduse 37 de molecule noi pentru toate patologiile, iar alte molecule urmează să fie aprobate cât de curând, hotărârea de guvern în acest sens fiind deja pregătită. Conform Sorinei Pintea, printre noile molecule ce urmează a fi introduse în acest an se vor număra și unele folosite în tratamentul pacienților cu diabet.
La rândul său Adriana Cotel, președintele CNAS, a declarat în cadrul aceluiași eveniment că în ultimul deceniu s-a dublat numărul pacienților beneficiari ai programului național de diabet, iar bugetul alocat acestei patologii a crescut de cinci ori, ajungând anul trecut la valoarea de 1,3 miliarde de lei. Aceasta a ținut să infirme și zvonurile conform cărora CNAS nu ar fi alocat fondurile necesare pentru sistemele de implementare şi monitorizare a insulinei, precizând că în ultimele două luni ale anului trecut au fost decontate peste 80 de astfel de sisteme.
Prof. univ. dr. Romulus Timar, președintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice a tras un semnal de alarmă cu privire la prevalența ridicată a diabetului în România, care a ajuns la 11%. „Dacă ne referim la România, datele obținute prin studiul Predatorr arată o prevalenţă a diabetului de 11%, ceea ce înseamnă că la aproximativ zece persoane adulte, una are diabet zaharat. Foarte important este faptul că la fiecare pacient cunoscut cu diabet zaharat mai există o persoană care are diabet zaharat, dar nu ştie că îl are sau nu îl tratează în mod corect. Previziunile de viitor sunt sumbre – la nivel mondial, o creştere în următorii 20 – 25 de ani cu 50% a diabetului zaharat, iar în Europa undeva la 16%”, a declarat acesta, în cadrul forumului, menționând că prevenția, printr-un stil de viață sănătos, precum și depistarea precoce a bolii sunt esențiale în diminuarea prevalenței diabetului, precum și a afecțiunilor cardiovasculare și a unor complicații grave pe care acesta le favorizează.
Dr. Timar a mai spus că, din punct de vedere al tratamentului, România se numără printre puţinele ţări din lume în care accesul la medicaţie este gratuit la toate clasele de insulină și la toate clasele de medicamente non-insulinice, orale şi injectabile, dar nu trebuie ignorat faptul că „diabetul zaharat este principala cauză de amputaţie la nivelul membrelor inferioare, iar în ţările dezvoltate este principala cauză a stadiilor finale ale bolii cronice de rinichi, toate ducând la o înrăutăţire a vieţii pacientului cu diabet zaharat”.
Nu în ultimul rând, Anca Pantea Stoian, vicepreşedinte al Comisiei de diabet din Ministerul Sănătăţii, a reamintit că România nu are încă un registru unic al pacienţilor cu diabet. „Pentru medicii specialişti în diabet, nutriţie şi boli metabolice şi pacienţi şi pentru toate punctele importante care fac parte din strategia în ceea ce priveşte diabetul zaharat în România ar trebui să existe un registru unic al pacienţilor cu diabet. Dacă nu cunoaştem aceste date, dacă nu ştim exact despre ce pacient discutăm şi ce putem să face, nici prevenţia nu va putea fi condusă cu succes şi nici nu vom putea susţine pe mai departe ceea ce ne propunem față de pacienţii pe care deja îi ştim cu diabet zaharat tip I sau II”, a declarat aceasta.
