Peste 700.000 de romani, sarbatoriti de Ziua Sf. Apostpol Andrei. La Multi Ani !

Sfantul Apostol Andrei este „Cel dintai chemat”, intrucat a raspuns primul chemarii lui Hristos la apostolat. Este praznuit, in fiecare an, in ziua de 30 noiembrie, zi in care este inscris in calendarul Ortodox, dar si in cele Romano-catolic, Lutheran si Anglican.

Ziua aceasta este, totodata, Sarbatoare Bisericeasca Nationala, intrucat Sf. Apostol Andrei este cel care a crestinat neamul romanesc.

717.602 de romani isi serbeaza onomastica in aceasta zi.

„Sanatatea Buzoiana” ureaza un sincer „La multi ani fericiti!” celor care poarta numele Sfantului Andrei.

 

Crestinii il sarbatoresc astazi pe Sfantul Apostol Andrei, „Cel dintai chemat” dintre cei 12 apostoli ai lui Hristos, fratele lui Simon Petru, cel care a adus crestinismul in Romania. Sarbatoarea Sfantului Apostol Andrei (derivat din grecescul Andreas care inseamna „viteaz”, „barbatesc”) figureaza pe 30 noiembrie, atat in calendarul ortodox, cat si in cele romano-catolic, lutheran si anglican.

Ziua Sfantului Apostol Andrei marcheaza debutul sezonului sarbatorilor de iarna, care vor continua cu Sfantul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, cu Sarbatoarea Craciunului – 25 decembrie, cea a Sfantului Stefan – 27 decembrie, apoi cu cea a Sfantului Vasile cel Mare – 1 ianuarie  si se incheie de Boboteaza, pe 6 ianuarie, cu o prelungire pe 7 ianuarie, de Sf. Ioan – anul urmator.

Sf. Andrei este considerat ocrotitorul Romaniei si multi romani poarta numele de Andrei, Andreea sau derivate din acestea.

717.602 de romani poarta numele Sfantului Apostol Andrei, arata datele de la Evidenta Populatiei, iar 368.523 dintre acestia sunt barbati, iar 349.079 sunt femei.

293.745 de romance poarta numele Andreea, 26.325 pe cel de Andra, alte 21.442 femei pe cel de Andrea, 7.205 femei se numesc Andreia, iar alte 356 raspund la numele de Andruta sau Andrusa.

Dintre barbatii care isi sarbatoresc astazi onomastica, 346.959 poarta numele Andrei, 12.316 pe cel de Andras, 4.208 se numesc Andreas,  iar 3.237 Endre.

 

Traditia populara spune ca in seara de 30 noiembrie se pune grau la incoltit, iar in functie de cat de mare si frumos creste acesta pana la Revelion, asa va fi de norocos si de sanatos in anul viitor, cel care l-a pus.

Un alt mijloc de previziune pentru anul viitor este folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lasate in pod pana la Craciun – cele stricate sunt semn de luna ploioasa, cele incoltite sunt semn de bogatie.

Tot in aceasta zi se pun in apa crengute de visin, iar daca infloresc pana la Anul Nou, inseamna belsug si bucurie pentru casa si cei care locuiesc in ea.

Pe de alta parte, noaptea Sfantului Andrei este marcata de obiceiuri, traditii, superstitii spectaculoase, de sorginte precrestina. Se spune ca in noaptea Sfantului Andrei, „umbla strigoii” sa fure „mana vacilor”, „mintile oamenilor” si „rodul livezilor”, aducand calamitati, boli si nefericire. Pentru a le zadarnici planurile, usturoiul este folosit intru apararea gospodariei – usile si ferestrele casei, grajdurile, cotetele erau unse cu usturoi zdrobit pentru a preveni patrunderea duhurilor rele sau se atarnau cununi impletite de usturoi.

Fetele care vor sa-si afle ursitul, ascund sub perna busuioc sfintit, astfel incat chipul acestuia sa le apara in vis, apeleaza la „facutul cu ulcica”, folosind un vas nou de lut, carbuni incinsi si incantatii magice, sau, la miezul noptii, se uita intr-un pahar cu apa „neinceputa”, asezat pe cenusa, in care lasa sa cada o verigheta sfintita. In unele zone, se crede ca ursitul se poate vedea daca fata se asaza goala intre doua oglinzi, cu o lumanare in mana.

 

In noaptea Sfantului Andrei se crede ca lupii se adsuna in haita si incep sa vorbeasca, isi pot misca gatul, devin mai sprinteni, iar oamenii care ii aud afla secrete groaznice. Plata este insa una teribila, pentru ca acesti oameni vor fi atacati de lupi si se vor transforma in varcolaci. Nici animalele nu sunt scutite de primejdie – omul nu face nimic in gospodarie, pentru ca animalele de prada sa nu-i atace vitele. Acestea pot fi insa protejate si cu ajutorul unor cruci confectionate din ceara de albine. Tot in aceasta noapte, paradoxal, se poate apela la duhurile rele pentru a afla identitatea unor hoti sau criminali, ori locul unde s-au pierdut lucruri sau oameni. Postul de trei zile, lumanarile, banutii din argint, apa sfintita, intr-un cadru marcat de moarte – cimitirul satului, sunt elementele folosite in aceasta practica ritualica ce poate fi savarsita insa doar de persoane cu mintea puternica.

Pana la Craciun, femeile nu mai tes si nici nu mai torc, ca sa nu starneasca mania Maicii Domnului.

Pe de alta parte, conditiile meteorologice din noaptea Sfantului Andrei pot prevesti cum va fi iarna: daca afara este senin si cald, iarna va fi blanda, dar daca se arata un cer intunecat, cu luna plina, ninsoare sau ploaie acestea sunt semne de iarna cu troiene mari.