Prioritățile Sănătății în viziunea ministrului și a președintelui CNAS
Atât Sorina Pintea cât și Răzvan Vulcănescu au recunoscut că există încă probleme, dar spun că acestea pot fi rezolvate „lucrând împreună și corect”, toți factorii implicați.
Marinela Debu, Radu Ganescu
Asociațiile de pacienți au semnalat, în cadrul unei dezbateri la care au fost prezenți Sorina Pintea – ministrul Sănătății, Razvan Vulcănescu – președintele CNAS, Diana Păun – reprezentantul Administrației Prezidențiale, Cseke Attila – președintele Comisiei de Sănătate din Senat accesul inegal al asiguraților la servicii medicale de bază și tratament. Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) a reclamat că în continuare există foarte multe zone nu doar fără medici specialiști, ci și fără medici de familie, iar numeroși pacienți nu au acces la anumite linii terapeutice sau trebuie să parcurgă zeci de kilometri pentru a ajunge la medic. În plus, el a subliniat că, între 2014-2016, au dispărut de pe piață 1.500 de medicamente, din care peste 300 au rămas fără echivalent în farmacii sau spitale.
La rândul său, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România, Marinela Debu, a afirmat că România are peste 12.000 de pacienţi cu hepatită C care au fost trataţi cu terapii inovatoare și s-au obținut rezultate încurajatoare, dar speră ca anul acesta, după încetarea valabilității contractelor cost/volum să nu mai treacă 7 luni până cînd bolnavii vor beneficia de tratament, așa cum s-a întâmplat anul trecut. Debu a atras atenția asupra reapariției focarelor de hepatită A și a cerut ca toate tipurile de hepatită să fie incluse în programele naționale, ridicând totodată problema revizuirii legislației muncii, pentru a preveni discriminarea pacienților cu hepatită.
Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a spus cu același prilej că prioritățile ministerului în perioada următoare sunt aplicarea Legii salarizării, introducerea de noi molecule și programele de screening.
Despre Legea salarizării, Pintea a subliniat că remunerațiile mari anunțate pentru medici vor fi confirmate la 15 aprilie, de fluturașii de salariu.
Wargha Enayati, președinte Intermedicas și fondator al rețelei private Regina Maria a apreciat însă că această creștere a salariilor din sistemul public de sănătate nu este sustenabilă și va afecta investițiile în modernizarea spitalelor și cheltuielile cu medicamentele. În plus, acesta susține că statul ar trebui să mai închidă din spitalele a căror utilizare s-a diminuat în ultimul deceniu și să direcționeze banii către sistemul privat de sănătate. Un alt efect al acestor creșteri este, în opinia sa, concurența neloială pe care o face sistemului privat, care nu dispune de aceleași resurse financiare pentru a susține, la fel ca statul, majorări de salarii pentru medici. Enayati consideră chiar că autoritățile ar trebui să analizeze și rețeaua de spitale din prezent și să mai închidă dintre cele existente, deoarece în ultimii ani unele spitale nu-și mai justifică existența. „Atâta timp cât rețeaua rămâne la 500 de spitale și CNAS trebuie să aibă grijă ca toate aceste spitale să fie deschise, este foarte greu să produci calitate”, a spus acesta, menționând că abia când bugetul Sănătății va ajunge la 8% din PIB se va putea face „o schimbare în sistemul medical, altfel arunci bani, un pic aici, un pic acolo, și este greu să schimbăm ceva structural”.
Introducerea de noi molecule și programele de screening, sunt alte priorități ale MS. Pentru programul pentru hepatită, Pintea a spus că s-au alocat deja 5 milioane de euro, iar în a doua etapă vor fi alocate alte 20 milioane de euro, iar pentru tuberculoază s-a prevăzut un buget de 15 milioane de euro. Alte programe în curs de implementare sunt cele pentru cancerul colono-rectal, mamă și copil și leziuni cancero-mamare.
Ministrul a apreciat că există rezolvare la toate problemele din sistem, dar acestea pot fi rezolvate numai lucrând împreună și corect, toți factorii implicați, respectiv pacienți, sindicate, distribuitori sau producători, fără a da vina permament pe autorități și a vehicula informații nereale.
„Da, putem schimba sistemul, dar doar lucrând împreună și lucrând corect. E foarte ușor să dai vina: ministerul, casa de asigurări, comisia de sănătate din Senat. (…) Cred că ne lipsește puțină organizare, puțin mai multă implicare și aplecare asupra problemelor care contează cu adevărat”, a declarat Sorina Pintea.
De acord cu ministrul Sănătății, în privința faptului că toate părțile interesate de sistemul de sănătate trebuie să înțeleagă să colaboreze pragmatic pentru rezolvarea problemelor actuale, președintele Comisiei de Sănătate din Senat, Laszlo Attila a subliniat că „dacă tot timpul dăm cu bățul, tot timpul generăm crize, cel puțin două pe zi, atunci foarte probabil finalitatea va fi fără rezultat”. El s-a arătat însă sceptic față de capacitatea autorităților de a aduna la un loc legislația relevantă într-un Cod al sănătății, în contextul în care Legea pacientului este blocată la Camera Deputaților, iar în ultimii cinci ani au existat 6 miniștri ai Sănătății. Laszlo Attila a insistat asupra nevoii de investiții în sănătate, subliniind că banii în programele naționale de sănătate „vor fi recuperați” prin obținerea unei mai bune stări de sănătate a generațiilor viitoare.
În aceeași idee, consilierul de stat Diana Păun a apreciat „numai prevenţia poate modifica istoria naturală a bolilor, poate modifica starea de sănătate a populaţiei. Aceasta înseamnă inclusiv economii – scăderea cheltuielilor cu spitalizarea, cu tratamente scumpe, care sunt necesare în stadii avansate de boală, şi înseamnă în ultimă instanţă salvarea vieţii”, a afirmat Păun, prezentă la o dezbatere pe teme medicale. Potrivit acesteia, este necesară o nouă lege a Sănătății, pentru că Reforma sistemului sanitar a fost asumată de toate guvernele care s-au succedat în ultimii peste 20 de ani, dar în ciuda crizelor care apar frecvent, nu trebuie să uităm că „avem cei mai deficitari indicatori ai stării de sănătate din Europa”.
La rândul său, preşedintele CNAS, Răzvan Vulcănescu, a anunţat o serie de priorităţi ale instituţiei pe care o reprezintă, pentru perioada următoare. Acesta a precizat că noutăţile din Contractul-cadru şi din normele de aplicare a acestuia pentru anul 2018 se înscriu într-o etapă mai largă de demersuri pentru gestionarea eficientă a resurselor financiare, umane şi de date ale CNAS.
„Noul Contract-cadru, care va intra în vigoare la 1 aprilie, împreună cu normele metodologice, cuprinde o serie de prevederi care vizează creşterea accesului persoanelor asigurate la medicamente şi servicii medicale, debirocratizarea şi transparentizarea activităţii furnizorilor de servicii medicale, dar şi disciplina contractuală a acestora”, a spus Vulcănescu, menționând că la ora actuală se fac demersuri pentru încheierea de noi contracte de tip cost-volum/cost-volum-rezultat pentru o serie de arii terapeutice precum hepatita cronică virală C, insuficienţa cardiacă cronică şi oncologie.
Începând cu anul viitor, CNAS intenţionează elaborarea unei propuneri funcţionale de introducere a unor niveluri diferenţiate ale contribuţiei datorate de deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă (cunoscută şi sub numele de clawback), pe baza determinării exacte a consumurilor pe fiecare medicament, pe baza serializării medicamentelor şi a obligativităţii verificării acestora online pentru prevenirea contrafacerilor, prin Sistemul Național de Verificare a Medicamentelor, în conformitate cu reglementările europene.
Totodată, CNAS intenţionează să extindă utilizarea Dosarului Electronic de Sănătate şi la acei furnizori de servicii medicale care în prezent nu folosesc acest instrument informatic, precum şi să realizeze un proiect de informatizare a certificatelor de concediu medical şi a biletelor de trimitere. Pentru un alt proiect informatic, Open Source Healthcare Insurance Gateway for EESSI (OSHIG), care va permite trecerea de la schimbul de informaţii şi documente prin poştă la cel exclusiv electronic cu instituţiile omoloage CNAS din alte state UE, instituţia a obţinut deja finanţare europeană de aproape 1 milion euro.
Pentru perioada în care Preşedinţia Consiliului UE va fi deţinută de România (1 ianuarie – 30 iunie 2019), CNAS îşi propune să organizeze o conferinţă pe tema e-health.
„Toate aceste acţiuni au ca scop final creşterea gradului de adecvare a serviciilor de sănătate la exigenţele asiguraţilor, astfel încât România să nu se mai afle pe unul din ultimele locuri în Indexul European al Consumatorului de Sănătate” – a declarat preşedintele CNAS, Răzvan Vulcănescu.
(sursa foto: Marinela Debu)
