Problema rezistenței la antibiotice, readusă în prim plan
Astăzi este Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice, dată ce coincide cu demararea unei campanii la nivel mondial, cu privire la rezistența la acest timp de medicamente.
În urmă cu 12 ani Comisia Europeană a decis ca data de 18 noiembrie să fie declarată Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice, o inițiativă menită să promoveze utilizarea responsabilă a medicamentelor din această categorie. Anul acesta, evenimentul are loc în plină pandemie de Covid-19, astfel că experții Organizației Mondiale a Sănătății, au transmis câteva precizări referitoare la utilizarea antibioticelor în tratamentul pacienților cu această boală.
În primul rând, se reamintește faptul că antibioticele nu tratează și nici nu previn infecțiile provocate de virusuri, fiind eficiente doar în cazul infecțiilor bacteriene. Prin urmare, răceala și gripa, care sunt infecții virale, nu se tratează cu antibiotice, iar administrarea acestora „după ureche” nu este recomandată nici în cazul pacienților cu Covid-19. Antibioticele nu sunt eficiente împotriva coronavirusului, însă pacienții cu Covid-19 pot primi tratament cu astfel de medicamente, dar numai în cazul în care dezvoltă co-infecții bacteriene. În acest caz, medicii pot prescrie antibiotice pentru a trata infecţia bacteriană secundară la pacienţii respectivi, însă asta nu înseamnă că tratamentul pentru Covid-19 include medicamente din această categorie.
Administrarea necontrolată de antibiotice duce la creșterea rezistenței bacteriilor la antimicrobiene, iar asta face ca tratamentele să devină mai puțin eficiente sau chiar să nu mai aibă nici un efect. Rezistența la antibiotice a devenit deja o serioasă problemă de sănătate publică, iar în acest context, tot azi, a fost demarată o campanie la nivel mondial, având ca scop informarea populației cu privire la riscurile consumului iresponsabil de antibiotice și la urmările pe care le poate avea creșterea rezistenței bacteriilor la aceste medicamente.
Inițiatorii campaniei citează rezultatele unui studiu recent, care arată că 60% dintre prescripțiile cu antibiotice din asistența medicală primară sunt inadecvate, iar acest lucru poate conduce, până în 2050, la peste 10 milioane de decese anual. Situația este la fel de îngrijorătoare și în cazul pacienților din spitale, 30-40% dintre prescripțiile cu antibiotice pentru aceștia fiind inadecvate.
Prescrierea inadecvată se referă la prescrierea tratamentului medical atunci când nu este necesar, cum ar fi prescrierea de antibiotice în cazurile de infecții virale, sau la prescrierea unor antibiotice cu spectru prea larg. De asemenea, experții mai notează că unii prescriptori recomandă antibioticele pe o perioadă prea lungă de timp.
„Prescrierea necorespunzătoare este adesea dependentă de context și măsurarea acesteia prezintă astfel o provocare. Pentru a îmbunătăți procesul utilizării antibioticelor și pentru a păstra eficacitatea medicamentelor pentru generațiile viitoare este esențială sprijinirea medicilor în luarea deciziilor și încurajarea respectării liniilor directoare pentru a reduce prescrierea inadecvată” se arată într-un comunicat al Organizației Mondiale a Sănătății, transmis cu ocazia lansării campaniei și a Zilei Europene a Informării despre Antibiotice.
România se situează pe locul 4 în Europa la consumul de antibiotice, iar românii nu sunt feriți de excesul de antibiotice nici în spitale, unde unii medici prescriu astfel de medicamente doar pentru a fi siguri că pacienții nu riscă anumite infecții. Unul din trei pacienţii internaţi e tratat cu antibiotice, iar mai mult de jumătate dintre persoanele care trec printr-o operaţie primesc un astfel de tratament mai mult de o zi.
