Producatorii de medicamente generice cer public controale la CNAS

3 februarie 2015 | 0 comentarii |

Acestia sunt revoltati din cauza cresterii taxei clawback, pe care o considera nejustificata, si au solicitat guvernului sa trimita Corpul de Control al Primului Ministru sa verifice datele in baza carora CNAS a dispus aceasta majorare.

 

farmaciiAfirmatiile facute ieri in cadrul unei dezbateri publice de Laurentiu Mihai, directorul executiv al Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania, referitoare la majorarea taxei clawback pe ultimul trimestru al anului trecut, taxa ce a ajuns sa fie cu 25 la suta mai mare decat valoarea vanzarilor, nu au ramas doar la stadiul de declaratii, fiind urmate azi de o solicitare oficiala adresata Guvernului. Concret, APMGR a cerut oficial in cursul zilei de azi ca inspectorii din cadrul Corpului de Control al Primului Ministru sa faca o verificare amanuntita a datelor CNAS, dupa ce a fost primita cea mai mare factura pentru plata taxei clawback. Producatorii de medicamente generice considera respectiva majorare absolut nejustificata, si cer implementarea unui calcul diferentiat al acestei taxe, pentru medicamentele generice. „Este nevoie de interventia Corpului de Control al Primului Ministru pentru verificarea imediata a activitatii CNAS in conditiile in care cresterea coeficientului P din calculul taxei clawback la 25 la suta in trimestrul 4 al anului 2014, cel mai mare nivel calculat pana in prezent, nu este corelata in niciun fel cu cu datele interne ale companiilor privind cresterea consumului de medicamente. Mai mult, la nivelul anului 2014 cresterea coeficientului P este de circa 50 la suta fata de 2013, fapt care nu poate fi explicat prin cresterea consumului” se arata in solicitarea adresata de APMGR, Guvernului.

 

Dragos Damian, presedinte APMGR

Dragos Damian, presedinte APMGR

Totodata, reprezentantii producatorilor de medicamente generice se plang ca sunt tinta unui adevarat sabotaj, si ca din cauza nivelului tot mai ridicat al taxei clawback au fost nevoiti sa faca disponibilizari, iar la acest moment analizeaza daca mai este sau nu rentabil sa isi continue activitatea in Romania. Spre exemplu, in cursul anului trecut au fost disponibilizati 300 de angajati iar productia destinata pietei interne a scazut cu 10 la suta din cauza nivelului ridicat al acestei taxe. Mai mult, de la introducerea taxei clawback, in 2011, pana in prezent, au disparut de pe piata 1.300 de medicamente, dintre care 888 costau mai putin de 50 de lei, iar 45 la suta erau fabricate in Romania. Prin intermediul unui comunicat de presa, Dragos Damian, presedintele asociatiei spune ca „ne confruntam cu un adevarat sabotaj la adresa investitorilor in industria farma si la o lipsa totala de responsabilitate a autoritatilor competente care asista la distrugerea unei industrii strategice pentru economia Romaniei si la privarea pacientilor romani de accesul la tratamente farmaceutice accesibile. Daca nu vor exista schimbari serioase in finantarea sistemului de sanatate si in modul de calcul al taxei clawback, previziunile pentru 2015, mai ales dupa actualizarea listei de medicamente compensate cu noi molecule, sunt sumbre pentru medicamentele generice”.

 

04_medicamenteAcesta mai  sustine ca a semnalat in numeroase randuri existenta unor deficiente majore ale mecanismului de aplicare al taxei clawback, necorectate de autoritati, in ciuda apelurilor repetate ale producatorilor de medicamente generice. Astfel, „producatorii de medicamente generice sunt obligati sa plateasca pentru adaosurile distribuitorilor si farmacistilor intrucat taxa clawback se calculeaza la pretul de raft al medicamentelor, care include peste pretul de producator si adaosurile comerciale”.  Totodata, se mai arata in comunicat, se mentin greselile de raportare semnalate de companiile membre APMGR Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si lipsa totala de transparenta in privinta modului de calcul al taxei clawback.

Alte probleme semnalate de APMGR se refera la mentinerea in baza de calcul a taxei clawback a medicamentelor achizitionate in spitale, care se deconteaza de doua ori, spitalele fiind finantate de catre CNAS in baza sistemului DRG, existenta fraudelor demonstrate si a medicamentelor falsificate in sistem, ceea ce determina cresterea artificiala a taxei clawback, dar si mentinerea unor preturi mult peste cele din restul tarilor UE, pentru cele mai decontate 50 de medicamente, ceea ce duce la cresterea taxei clawback.

 


Categorii: Actual, Asociatii, Stiri

Adaugati un comentariu


 

*