Producătorii de medicamente refuză participarea la grupul de lucru pentru modificarea legislației clawback

Aceștia consideră că autoritățile trebuie să ia mai întâi măsuri imediate pentru calculul diferențiat al taxei clawback, pentru ca abia apoi să se poată discuta despre schimbarea legislației, care reprezintă o măsură pe termen lung.

 

Reprezentanții producătorilor de medicamente generice din România și cei ai producătorilor internaționali de medicamente au anunțat astăzi, prin intermediul unui comunicat, că au decis să nu participe la întâlnirile grupului de lucru constituit în urmă cu două luni, prin ordin al ministrului Sorina Pintea, având drept obiectiv modificarea legislației ce reglementează taxa clawback.

Ideea constituirii acestui grup de lucru a fost lansată în urmă cu șase luni de fostul ministru al Sănătății, Florian Bodog, fiind pusă în practică în mandatul Sorinei Pintea. Reprezentanții Asociației Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) și cei ai Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), susțin că această măsură a fost luată formal de către actualul ministru, dovadă stând faptul că prima întâlnire în cadrul acestui grup de lucru a fost convocată abia săptămâna aceasta, la două luni de la înființare. Producătorii de medicamente spun că, între timp, procentul clawback a atins consecutiv, în două trimestre, nivelul de 24% și este de așteptat să crească până aproape de 30% până la sfârșitul acestui an, considerând astfel că este necesară implementarea imediată a unor măsuri pentru calculul diferențiat al taxei clawback, înainte de a se discuta de modificarea legislației, care este o măsură pe termen lung.

 

Adrian Grecu

În consecință, cele două asociații au anunțat că nu vor participa la întâlnirile grupului de lucru până când aceste măsuri urgente nu vor fi implementate. În comunicatul remis în acest sens, Adrian Grecu, președintele APGMR precizează că „industria noastră este un pacient care sângerează. Trebuie să oprim hemoragia înainte de a ne gândi la un tratament pe termen lung. Suntem deja în criză, a dovedit-o criza imunoglobulinelor, a medicamentelor imunologice şi cea a celor oncologice, iar autoritățile trebuie să acționeze acum, înainte de a pierde iar câteva luni în discuții pentru o soluție pe termen lung”.

Semnatarii documentului consideră că autoritățile trebuie să implementeze imediat calculul diferențiat al taxei clawback, începând cu data de 1 iulie, sau să scutească medicamentele sub 25 de lei de la calculul acestei contribuții și să introducă noi molecule doar prin contracte cost-volum sau prin alocarea de fonduri suplimentare de la bugetul de stat. „Orice întârziere va avea efecte catastrofale, având în vedere că peste 2.300 de medicamente riscă să dispară de pe piaţă în perioada următoare, 60% dintre acestea fiind medicamente sub 25 de lei, utilizate de peste 8,5 milioane de pacienți și, în marea lor majoritate, fabricate în România”, se mai arată în comunicat.

 

Producătorii de medicamente mai spun că, în ultimii ani, cheltuielile cu medicamentele au continuat și continuă să crească, dar fără a fi alocate fonduri suplimentare de la bugetul de stat. Doar anul trecut au fost introduse 33 de noi molecule, care au adus un consum suplimentar de circa un miliard de lei. Alte 11 noi molecule, în principal inovative, așteaptă în acest moment aprobarea pentru includerea pe lista medicamentelor compensate. Asta va duce, conform estimărilor producătorilor, la un consum suplimentar anual de aproximativ 40 de milioane lei, care este acoperit exclusiv din taxa clawback.

Dragoș Damian, directorul executiv al PRIMER, susține că „avem de-a face cu o politică absolut greșită a autorităților, care impun o taxă clawback ce se aplică în mod uniform, și medicamentelor care costă mii de euro, și celor ieftine. În plus, producătorii de medicamente generice plătesc prin taxa clawback un consum de care nu sunt responsabili, acesta fiind alimentat în special de costurile medicamentelor inovative. Efectul este criza medicamentelor ieftine, care îi afectează, în principal, pe cei mai năpăstuiţi dintre români, pe bătrâni și pe bolnavii cronici, iar liniile de producție din România nu pot supraviețui unei taxe suplimentare pe vânzări de 24%”.

 


Adaugati un comentariu


 

*