Prof. Dr. Vasile Astarastoae: Asigurati sau pacienti?

Finantarea serviciilor medicale influenteaza comportamentul medicilor.

Prof. Univ. Dr. Vasile Astarastoae

Presati de catre decidenti, unii medici uita mesajele umaniste ale profesiei si confunda pacientii cu asiguratii. Participand la numeroase dezbateri privind contractul cadru si finantarea actelor medicale, am observat o conceptie primejdioasa pentru profesia medicala: a considera ca numai asiguratii sunt pacienti si ca neasiguratii, chiar atunci cand sunt bolnavi, nu trebuie sa beneficieze de asistenta medicala. De aceea as vrea sa reamintesc faptul ca de la aparitia profesiei medicale unul din principiile de baza l-a constituit nediscriminarea bolnavilor.

Un medic nu poate conditiona acordarea asistentei medicale unui bolnav, tinand cont de statutul acestuia de asigurat sau neasigurat. Obligatia de a le verifica statutul (asigurati /neasigurati) este una administrativa si nu profesionala. Ea trebuie indeplinita, dar nu trebuie sa devina dominanta in acordarea ingrijirilor medicale necesare. Doar pentru decidenti exista obligatia de a realiza un sistem de sanatate care sa fie capabil sa protejeze atat pe asigurati, cat si pe cei care se afla in imposibilitatea de a-si plati serviciile medicale.

Arta supravietuirii medicinei este de a fi intotdeauna alaturi de omul bolnav.

Exista o sintagma (ipocrita), frecvent utilizata, potrivit careia pacientul se afla in centrul sistemului sanitar. Realitatea este cu totul alta.

Medicina moderna (in intreaga lume) are tendinta de abandonare a mesajelor umaniste si de abordare a pacientului ca un simplu obiect. Factorii care determina o asemenea evolutie sunt insuficienta fondurilor alocate sanatatii corelata cu presiunea administratiei de a rationaliza (adesea nejustificat) aceste fonduri si resurse.

Incapacitatea sistemului sanitar in a elabora o strategie coerenta de finantare deriva din abordarea primitiva, utilitarista si „pragmatica” a sistemului, ceea ce face sa nu se vada padurea din cauza copacilor.

Alocarea resurselor trebuie sa tina cont de principiul autonomiei pacientului si medicului, de principiul justetei si a egalitatii de sanse pentru toti pacientii, de mecanisme de coordonare a deciziilor de finantare, de planificare strategica si de eliminare a dezechilibrului intre nivelele de servicii medicale. Numai o abordare etica, in care este exclusa discriminarea pacientului functie de criterii conjuncturale (stare materiala, loc de domiciliu, etc.) poate conduce la o rationalizare reala a serviciilor medicale, la o crestere a eficientei utilizarii fondurilor si la cresterea gradului de satisfactie al pacientului.

In aceasta consta adevarata reforma.

*Prof. univ. dr. Vasile ASTARASTOAE este medic pensionar, a predat Medicina legala si Bioetica, deontologie si drept medical la Facultatea de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa” Iasi si a fost rector al UMF Iasi si presedinte al Colegiului Medicilor din Romania.