Promisiuni guvernamentale pentru pacienții transplantați și bolnavii care așteaptă o nouă șansă la viață

Legea Transplantului, rezolvarea problemei transplantului pulmonar, recunoașterea medicinii de transplant ca supraspecializare – teme de interes major discutate cu autoritățile, la Conferința anuală „Transplantul. Pacientul pre și post transplant și viața cotidiană a acestuia”.    

 

Timp de două zile, reprezentanții Asociației Transplantaților din România (ATR) și Asociației Transplantaților de Ficat – LIVERTRANS, alături de zeci de medici și pacienți transplantați sau aflați pe listele de așteptare au încercat să găsească soluții la problemele din domeniul transplantului, în cadrul  celei de-a șaptea ediții a Conferinței anuale „Transplantul. Pacientul pre și post transplant și viața cotidiană a acestuia” .

Una dintre problemele „acute” în domeniul transplantului, cea privind accesul pacienților aflați pe listele de așteptare pentru transplant pulmonar, dar și problema monitorizării posttransplant, au fost puse în dicuție de președintele ATR, Gheorghe Tache, organizatorul și moderatorul evenimentului.

Prezent la eveniment, ministrul Sănătății, Florian Bodog, a declarat că s-au făcut progrese în acest sens, iar pentru prima dată, Ministerul Sănătății a reușit să semneze un acord pe termen nelimitat cu Eurotransplant.  „Pentru transplantul pulmonar, în momentul de față, avem un acord pe termen nelimitat cu Eurotransplant. Este pentru prima dată când Ministerul Sănătății a reușit să semneze un astfel de acord, fără termen limită”, a spus ministrul Bodog, menționând totodată că știe că acordul cu Viena este insuficient pentru a rezolva această problemă cu care se confruntă pacienții din România.

 

Florian Bodog a dat însă speranțe celor aflați pe listele de așteptare, menționând că speră că în curând va semna un acord pentru transplant pulmonar și cu Ungaria, unde exista deschidere din partea autorităților.

„Știți că avem un acord încheiat cu Viena, dar am avut întâlniri și cu miniștrii Sănătății din Italia și din Ungaria. Cel mai aproape de a semna un acord suntem cu Ungaria. Zilele trecute am adresat o a doua scrisoare ministrului Sănătății din această țară, în care i-am propus o strategie de colaborare. Am discutat și cu șeful Programului de transplant din Ungaria, care a fost foarte deschis și a spus că în limita capacității, vor primi și pacienți români”, le-a dat speranțe celor aflați pe listele de așteptare, ministrul Sănătății.

În cea ce privește posibilitatea realizării transplantului pulmonar în România, ministrul Florian Bodog și-a exprimat speranța că, în curând, această procedură se va putea realiza la Spitalul „Sfânta Maria” din București.

„Din ceea ce m-a informat domnul profesor Deac, de la Agenția Națională de Transplant, echipa de acolo este aproape de a realiza primul transplant în România”, a spus Bodog, menționând că l-a reacreditat pe medicul Igor Tudorache, şeful Centrului de transplant pulmonar din Hanovra, pentru a coordona activitatea de transplant pulmonar la Spitalul „Sfânta Maria”. „Acum, numai decizia medicală este necesară pentru a începe transplantul pulmonar și în România. Cand vor fi pregătiți, vor începe, iar pentru îngrijirea pacienților sunt 10 medici specialiști în ingrijirea posttransplant pulmonar”, a subliniat ministrul Sănătății.

 

O altă temă care a generat discuții aprinse a fost cea a noii Legi a Transplantului. Potrivit ministrului, aceasta este marea provocare a anului în curs și speră ca în final să fie o lege bună pentru pacienți. „La acest proiect, Asociația Transplantaților din România a depus deja o serie de propuneri. Considerăm că este necesară readucerea în dezbatere publică, pentru a fi cuprins în lege «acordul prezumat»”, a subliniat președintele ATR, Gheorghe Tache, cerând autorităților să promoveze o lege care sa tina cont și de sugestiile pacienților și ale specialiștilor din domeniu.

Ministrul Sănătății a recunoscut că este posibil ca aceasta să fie o lege mai mult sau mai puțin bună, dar a admis că este o lege perfectibilă și este deschis discuțiilor cu profesioniștii și cu asociațiile transplantaților, pentru a corecta ceea ce se poate corecta. „Am încercat să prindem în această lege și directivele europene în vigoare, în așa fel încât legea să nu mai sufere transformări imediat după ce o aprobăm. Mi-am dorit să avem o lege modernă. Cât am reușit sau cât nu am reușit vom vedea la momentul în care ea va începe să producă efecte”, a susținut Bodog.

 

În același context, medicul buzoian Crina Ștefănescu, președintele LIVERTRANS, i-a sugerat ministrului că „trebuie început cu recunoașterea Medicinii de Transplant ca supraspecializare în specialitățile chirurgicale, iar coordonatorii de transplant să aibă atestat de competență în transplant. In plus, este nevoie de stimularea financiara a Agentiei Nationale de Transplant și a echipelor de prelevare de organe și de transplant din cadrul spitalelor acreditate, întrucât aceasta activitate presupune costuri foarte mari pentru mentinerea organelor eligibile pentru transplant. Nu în ultimul rând ar trebui ca medicii care fac performanță să fie recompensați pe măsură. Munca lor cere profesionalism, dedicare totală, rezistență fizică și psihică, de aceea legea trebuie sa reflecte toate acestea”, a subliniat dr. Stefanescu.

Dându-i asigurări că va ține cont de toate aceste recomandări și că el, ca ministru, are datoria și va face tot ce-i stă în putință pentru a veni în sprijinul pacienților și al medicilor, ministrul a spus la rândul său că pentru ca toate acestea să fie posibile „trebuie să ne unim eforturile și să contribuim, fiecare, cu experiența necesară, la modificarea legii Sănătății, care este în lucru, și la informarea corectă a populației”.

 

La rândul său, dr. Sorin Ungureanu, director general adjunct în cadrul Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate, a subliniat că este necesară asigurarea unor standarde de calitate la toate nivelurile, iar continuitatea în asistența pacientului este vitală. Nu mai puțin importantă este o mai bună militare din partea autorităților, pentru donare organe, a subliniat medicul.

Ministrul Florian Bodog l-a asigurat că face tot ce este posibil pentru a restabili încrederea în transplant și în medicii români care realizează acest gen de intervenții, considerând că aceasta este una dintre datoriile sale ca medic și ca ministru. Totodată a ținut să mulțumească pacienților care au dat dovadă de înțelegere și medicilor care și-au făcut datoria, chiar dacă nu au avut, întotdeauna, cele mai bune condiții.

La rîndul său, purtătorul de cuvânt al CNAS, Augustus Costache, a spus că se lucrează la Contractul-cadru pentru serviciile de sănătate ce se vor susține din Fondul Asigurărilor de Sănătate și crede că acesta va corespunde celor mai multe dintre nevoile și solicitărilor medicilor și pacienților. El a subliniat că s-au făcut și se fac eforturi în această privință, dând ca exemplu progresul ân tratamentul cu interferon free. „In programul interferon free, 5860 de pacienți au primit tearpia în prima etapă, iar în perioada mai 2017-mai 2018 au fost incluși în schema de tratament 12.000 pacienti cu virus C, din care 50 de pacienți transplantați hepatic, indiferent de fibroza”, a spus Costache.

 

În ceea ce privește soarta Institutului Național de Transplant Renal din Cluj, despre care atât medicii cât ți pacienții și-au exprimat îngrijorarea, ministrul Sănătății, Florian Bodog a precizat că aceasta este „o altă problemă cu care mă confrunt la momentul de față, pe zona de transplant. Așa cum știți, Institutul Național din Cluj este singurul din țară care face transplant renal la copii și au apărut tot felul de informații în mass-media că ministrul vrea să desființeze. Nu este adevărat. Le-am cerut să găsească soluții. Am cerut să se ia măsuri astfel încât activitatea să decurgă fără absolut niciun impediment. Într-adevăr s-a pus și problema trecerii institutului în structura Spitalului Județean. Ca institut. Nu am spus să se desființeze. Până la 1 februarie, dânșii au posibilitatea să găsească o soluție și eu voi fi de acord cu soluția propusă de dânșii. (…) Nu s-a pus niciun moment în discuție desființarea acestuia. Informațiile apărute în spațiul public urmare a vizitei mele acolo sunt total neadevărate. Nu am iterat pentru niciun moment ideea că institutul trebuie închis”, a explicat ministrul Sănătății.

Prezentă la eveniment în calitate de invitat, Justina Radu– președinte Federația pentru Accesibilizarea României (FAR), a declarat că prezența ministrului Sănătății a dat greutate Conferinței anuale a Asociației Transplantaților din România și a validat acțiunea, pentru că „numai prin comunicare, profesionism și transparență se pot rezolva problemele unui sistem foarte încercat”.

Evenimentul a fost un bun prilej și pentru reîntâlnirea pacienților transplantați, care pe lângă problemele cu care se confruntă și-au depănat amintiri și și-au împărtășit cu cei prezenți poveștile de viață.