Prteneriat public-privat pentru prevenția bolilor cardiovasculare

La Cluj-Napoca a fost semnată scrisoarea de intenție pentru lansarea primului proiect pilot public-privat privind prevenția secundară a bolilor cardiovasculare, în două spitale din municipiu.

Semnatarii scrisorii de intentie

Compania Novartis, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca și Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca au semant, miercuri, 22 iunie, o scrisoare de intenție privind lansarea unui proiect pilot public-privat, care se va derula pe o perioadă de 12 luni, prin care se va derula, în colaborare și sub patronajul Universitații de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, un program pentru prevenția secundară a bolilor cardiovasculare, se arată într-un comunicat remis de partenerii proiectului.

„De peste 140 de ani, Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca şi-a adus contribuţia la îmbunătăţirea sănătăţii populatiei, formând zeci de generaţii de medici valoroşi şi devotaţi profesiunii alese. Valorile noastre fundamentale, excelenţă şi grijă pentru omul bolnav sunt impregnate în munca noastră de zi cu zi, aşadar suntem parte a acestui proiect, care vine în sprijinul pacienţilor cu boli cardiovasculare”, a declarat prof. univ. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul Universitaţii de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu Cluj- Napoca.

În cadrul proiectului pilot vor fi identificate şi implementate o serie de intervenţii de management medical, în cadrul spitalelor, pentru îmbunătăţirea îngrijirilor de sănătate oferite pacienţilor cu un risc foarte ridicat de boli cardiovasculare, mai ales a celor care au primit deja un diagnostic principal de boală cardiovasculară aterosclerotică sau au suferit în trecut un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral.

„Această iniţiativă urmăreşte testarea şi validarea unor intervenţii de management medical, care în viitor ar putea fi extinse la nivel naţional, pentru a îmbunătăţi gestionarea factorilor de risc ai bolilor cardiovasculare şi atingerea ţintelor LDL-C. Ne bucurăm să fim printre partenerii acestui proiect şi că spitalul nostru va fi implicat într-o iniţiativă menită să ofere o calitate şi mai bună a îngrijirilor de sănătate pentru cei ce suferă de afecţiuni cardiovasculare”, a spune la rândul său prof. dr. Claudia Gherman, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca.

Colsterolul LDL crescut, un factor de risc major pentru dezvoltarea bolii cardiovasculare aterosclerotice, este factorul de risc cel mai ușor de modificat. Cu toate acestea, doar 33% dintre pacienții care au urmat tratamente pentru scăderea nivelului lipidelor au atins obiectivele recomandate pentru nivelul colesterolului LDL.

În România, bolile cardiovasculare reprezintă prima cauză de deces(circa 60% din totalul deceselor) şi ocupă locul 1 în morbiditatea spitalizată. Atât boala cardiacă ischemică, cât şi accidentul vascular cerebral sunt responsabile pentru mai mult de 34% din totalul deceselor. Rata mortalităţii cauzate de cardiopatia ischemică este de aproape 3 ori mai mare în România decât în UE. Atât boala cardiacă ischemică, cât și accidentul vascular cerebral (AVC) sunt responsabile pentru mai mult de 34% din totalul deceselor. Rata mortalității cauzate de cardiopatia ischemică este de aproape 3 ori mai mare în România decât media UE.

Dr. Sanda Patrichi, managerul Spitalului Clinic de Recuperare din Cluj-Napoca a precizat că „furnizarea de date fiabile şi instrumente utile pentru medici, pacienţi, spitale şi administratorii sistemului de sănătate, ar putea fi un pilon important pentru un viitor plan naţional de boli cardiovasculare, reflectând iniţiativele de la nivelul comunităţii UE, dar şi pentru noi toţi, cei care îngrijim zilnic persoane cu boli cardiovasculare cărora dorim să le oferim standarde europene”.

În 2019, peste 145.000 de persoane şi-au pierdut viaţa din cauza bolilor cardiovasculare – cu alte cuvinte, în fiecare an, România pierde, în termeni de populaţie, un oraş comparabil cu Piteştiul. O analiză în timp real realizată de worldlifeexpectancy.com arată că în anii de pandemie 2020-2021, bolile coronariene şi accidentul vascular cerebral au continuat să rămână principalele cauze de deces în România, în timp ce decesele legate de COVID-19 s-au plasat pe poziţia a treia.

„Îmbătrânirea populaţiei, combinată cu stilul de viaţă actual al tinerilor, pot contribui la o creştere şi mai mare a incidenţei acestor afecţiuni în viitor, dacă nu se iau măsuri imediate. Prin urmare, bolile cardiovasculare ar trebui gestionate diferit; nu ca o boală cronică «normală», ci ca o problemă de sănătate publică ce se poate agrava în viitor. De aceea, pe lângă intervenţiile de management medical, acest proiect va include şi o componentă importantă de informare a pacienţilor cu privire la boală şi riscurile asociate”, a completat Bahadir Pakis, Director General al Novartis Pharma Services România.