Războiul moașelor
Două asociații ale acestei categorii profesionale sunt revoltate că senatorii au respins propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Național al Moaşelor din România și exercitarea profesiei de moașă și solicită reevaluarea propunerii de act normativ.
Demersurile pentru înființarea Colegiului Național al Moașelor, organizație profesională gândită să funcționeze după modelul Colegiului Medicilor și cel al OAMGMAMR, s-au împotmolit la Senat. Parlamentarii Camerei superioare au respins, în ședința de ieri dimineață, proiectul legislativ depus la Parlament la jumătatea lunii iunie, la inițiativa Asociației Moașelor Independente, preluată de un grup de parlamentari care au înaintat o inițiativă legislativă în acest sens. Propunerea a fost analizată și de Guvern, care a transmis între timp că nu susține această inițiativă legislativă, întrucât prevederile pe care le conține sunt deja reglementate prin alte ordonanțe în vigoare. Același lucru l-au constatat și membrii Comisiei de Sănătate și Comisiei pentru Muncă din Senat, care au analizat proiectul și au dat aviz negativ. Raportul de respingere a fost înaintat în plen, iar 73 de senatori au votat „împotriva” adoptării proiectului, în timp ce doar 17 au votat „pentru”, iar unul a preferat să se abțină.
Proiectul va ajunge însă la Camera Deputaților, unde va fi analizat în comisiile de specialitate, după care votul în plen al deputaților va fi decisiv pentru aprobarea sau respingerea inițiativei, dat fiind faptul că această cameră este decizională. Reprezentanții celor două asociații își exprimă speranța că deputații vor avea o mai mare deschidere față de problemele lor și le va susține demersul de transpunere a proiectului de act normativ în lege, așa că războiul nu este, deocamdată, pierdut.
La scurt timp după ce proiectul ce prevede înființarea Colegiului Național al Moașelor a fost respins în Senat, Asociaţia Moaşelor Independente şi Asociaţia Moaşelor din România au reacționat, solicitând, prin intermediul unui comunicat, ca propunerea legislativă să fie reevaluată. Reprezentanții celor două asociații fac trimitere la recentul scandal al diplomelor false obținute de unii asistenți medicali de la anumite școli postliceale din România și care lucrau în clinici din Suedia, relatat în presa suedeză, despre care consideră că ar fi putut fi evitat printr-o mai responsabilă implicare a ministerelor Sănătății și Educației și mai ales a organizației profesionale care le-a eliberat certificatul care le conferă dreptul de practică, OAMGMAMR. „Solicităm Senatului României reevaluarea propunerii legislative privind exercitarea profesiei de moaşă, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Naţional al Moaşelor din România, în contextul în care presa suedeză a relatat că unii dintre asistenţii medicali români care lucrează acolo nu au pregătirea necesară, deşi au diplome eliberate de şcoli postliceale din România şi autorizaţie de liberă practică eliberată de Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. Având în vedere dezbaterile publice pe tema diplomelor false de care ar fi beneficiat unele asistente medicale, Asociaţia Moaşelor Independente şi Asociaţia Moaşelor din România îşi exprimă îngrijorarea faţă de acest fenomen şi aduce la cunoştinţă că acesta este unul din motivele pentru care moaşele din România doresc înfiinţarea propriului colegiu, care să asigure aplicarea regulamentelor şi normelor care organizează şi reglementează exercitarea profesiei de moaşă”, se arată în comunicat.
Documentul face referire și la faptul că România are cea mai mare rată de mortalitate materno-infantilă din Europa, precum și cel mai mare număr de sarcini în rândul adolescentelor, iar în aceste condiții este riscant ca moașele din sistemul de asistență comunitară să fie înlocuite cu absolvente ale unor astfel de școli postliceale, care emit diplome fără acoperire. Se mai menționează, de asemenea, că în toate țările în care mortalitatea materno-infantilă înregistrează cote mult mai reduse, la fel ca și numărul sarcinilor în rândul adolescentelor, serviciile de prevenire și de specialitate sunt acordate exclusiv de moașe. „Aşa cum am precizat Comisiei de sănătate publică, precum şi Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, nu ne dorim afilierea la Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, care demonstrează încă o dată ineficiența în elaborarea şi implementarea unei strategii privind creșterea calității resursei umane nu numai asupra profesiei de moaşă, dar şi a celei de asistent medical”, se subliniază în comunicat.
Reprezentanții celor doua asociații consideră că principalul „vinovat” de blocarea demersului lor este președintele OAMGMAMR, Mircea Tiofte, pe care îl acuză că în comisii a adus argumente în defavoarea aprobării proiectului legislativ, acuzându-l totodată de incompatibilitate, acesta fiind și reprezentant al Guvernului. „Refuzul nostru de a face parte din OAMGMAMR are la bază şi faptul că reprezentantul Guvernului care a făcut precizări de respingere a proiectului de act normativ este tocmai domnul Mircea Timofte, angajat în funcția de asistent şef în cadrul Ministerului Sănătăţii, preşedintele OAMGMAMR, care se află în stare vădită de incompatibilitate şi, în acest caz, aceste precizări nu pot fi primite”, se mai arată în comunicat.
Mircea Timofte
Contactat de reporterii Sănătatea Buzoiană, președintele OAMGMAMR, Mircea Timofte a declarat că „referitor la incompatibilitate, există legislație în acest domeniu și organe abilitate care, dacă ar fi constatat că aceasta există, s-ar fi pronunțat”.
În ceea ce privește opiniile pe care acesta le-a exprimat în comisiile de specialitate ale Senatului, Timofte spune că „am fost solicitat să-mi spun punctul de vedere și asta am făcut. Eu nu sunt în măsură să iau decizii referitoare la un proiect de lege. Este adevărat, am arătat că reglementările din noul proiect de act normativ există, deja, și sunt aplicate, prin legea de organizare și funcționare a OAMGMAMR, în care și profesia de moașă este inclusă. Avem, chiar, o Comisie de specialitate care lucrează permanent pentru armonizarea legislației în domeniu și din care am invitat și reprezentanții celor două asociații să facă parte, dar au refuzat. Problema nu este că o parte dintre moașe vor să desprindă de OAMGMAMR și să-și înființeze propriul Colegiu, ci faptul că acest demers este aproape imposibil de aplicat, în condițiile în care numărul moașelor este mic la ora actuală și nu ar putea susține, financiar și logistic, funcționarea unui astfel de for profesional. Mai mult, există numeroase moașe care sunt chiar speriate că s-ar putea concretiza un astfel de demers. La OAMGMAMR am primit un memoriu semnat de peste 100 de moașe care solicită sprijinul în acest sens. Ca să vă dau un exemplu, gândiți-vă că la Călărași, spre exemplu, există o singură moașă. Adică, ea singură ar înființa filiala Colegiului Moașelor, din care ar face parte doar ea, tot singură ar trebui să formeze Biroul, să organizeze Adunarea generală, să se voteze președinte, să organizeze și să susțină întreaga activitate și să reprezente organizația profesională și la nivel național… Iar situații similare sunt și în alte județe”, a explicat președintele OAMGMAMR, pentru Sănătatea Buzoiană.
În comunicatul celor două asociații protestatare se sublinază însă că demersul lor are la bază și faptul că, la ora actuală, sistemul educaţional al moaşei este „în pragul unui colaps: din 9 programe deschise în 2005, în cadrul universităţilor de medicină, astăzi mai funcţionează doar 2. Dacă ar fi funcţionat toate, la parametri normali, azi am fi avut aproximativ 5.000 de moaşe, suficiente pentru a acoperi necesarul de asistenţă comunitară în acest domeniu”, susțin reprezentanții celor două asociații ale moașelor.
Cele două asociații mai spun că după 11 ani de la obţinerea primei licenţe de moaşă, nimeni nu s-a ocupat de implementarea acestei profesii, real şi adecvat, în organigrama instituţiilor de profil, și nici nu au inclus moașa în echipa de îngrijire ante şi postnatală, făcând astfel imposibilă accesarea serviciilor sale. Mai mult, se atrage atenția că, în 2016, OAMGMAMR declara un număr de doar 712 moaşe înscrise în organizaţie, din care, conform INS, doar 591 activau în instituţiile de profil.
Reprezentanții celor două asociații susțin că „proiectul de lege respectă normele de tehnică legislativă în ceea ce priveşte părţile constitutive ale unui act normativ, structura, forma şi modul de sistematizare a continutului unui astfel de act” și că sunt „diferențe majore” între legea de funcționare a OAMGMAMR și proiectul de lege care regementează profesia de moașă. „În consecinţă și în conformitate cu acest concept, profesia de moașă, pentru a se putea promova și dezvolta în România, necesită un for separat de cel al asistenților medicali”, se subliniază în comunicatul remis de Asociaţia Moaşelor Independente și Asociația Moașelor din România.
