Răzvan Vulcănescu revine la șefia CNAS. Adriana Cotel, demisă

Premierul Dăncilă s-a „lepădat” astăzi, de Darius Vâlcov, fostul său consilier pe probleme economice, și de cele două „favorite” ale acestuia, Mihaela Triculescu și Adriana Cotel, impuse de „strategul” lui Liviu Dragnea la șefia Fiscului și a CNAS.

 

Primul ministru Viorica Dăncilă le-a demis, astăzi, pe Mihaela Triculescu, șefa Fiscului, și pe Adriana Cotel, șefa Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), decizia fiind deja publicată în Monitorul Oficial. Tot astăzi, consilierul primului ministru pe probleme economice, Darius Vâlcov, a demisiontat în urma unei discuții cu Viorica Dăncilă, după ce joi, aceasta i-a oferit lui Remus Adrian Borza, deputat ales pe listele ALDE în 2016 și exclus în 2017 după ce a votat împotriva demiterii Guvernului Grindeanu, calitatea de consilier onorific al prim-ministrului pe probleme economice, reformă și fiscalitate.  Triculescu și Cotel erau apropiate ale lui Vâlcov.

La șefia ANAF a fost repusă în funcție Mihaela Călugăreanu, care a mai fost preşedinte al Fiscului între iulie 2017 şi martie 2018, cu are o experiență de peste 26 de ani în domeniul finanțelor și prima femeie președinte a Fiscului în România.

Răzvan Teohari Vulcănescu, vicepreședinte al CNAS, care a mai ocupat funcția de președinte în perioada septembrie 2017 – ianuarie 2019, preia atribuțiunile Adrianei Cotel, până la numirea unei persoane în această funcție, în condițiile legii. Cotel a fost revocată și din funcția de membru al consiliului de administrație al CNAS, astfel că nu mai deține nicio funcție oficială, la ora actuală.

 

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, l-a prezentat pe noul/vechiul președinte interimar al CNAS, pe care tot ea îl înlocuise, și a încercat să-și justifice numirea și demiterea Adrianei Cotel, spunând că la începutul acestui an a vrut să aducă „un suflu nou, un om tânăr”, dar a constatat că au fost mai multe probleme nerezolvate. „De aceea, am considerat că este nevoie să revenim, pentru a eficientiza activitatea acestei instituții”, a declarat ministrul, refuzând să comenteze informațiile despre relația dintre Darius Vâlcov și fosta șefă a CNAS. Una dintre problemele reproșate de Pintea lui Cotel este sistemul informatic al CNAS, care de multe ori nu funcționează.

În primăvara acestui an au circulat informații potrivit cărora Adriana Cotel, susținută de Darius Vâlcov, ar fi urmat să îi ia locul Sorinei Pintea, pentru a gestiona bugetul de investiții alocat anul acesta Ministerului Sănătății care, potrivit ministrului Pintea, a înregistrat o creștere de 84% (peste un miliard de lei) comparativ cu anul precedent.

Astăzi, ministrul recunoaște că Vulcănescu „are experienţă şi a fost alături de această instituţie atât în poziţia de vicepreşedinte, cât şi de preşedinte interimar. Avem nevoie de profesionalism în aplicarea politicilor de sănătate”.

În doar câteva cuvinte, noul președinte a spus că se va asigura de buna funcționare a instituției, atât în relația cu furnizorii de servicii cât și cu pacienții. „Este foarte important pentru noi să putem să încheiem contractele cu toţi furnizorii de servicii medicale în acest an, este foarte important să parcurgem împreună acei paşi pe care ni i-am dorit de a restructura programele de sănătate”, a punctat Răzvan Vulcănescu.

 

La sfârșitul lunii ianuarie 2019, șeful Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Răzvan Vulcănescu, era înlocuit cu Adriana Cotel, printr-un ordin al premierului Viorica Dăncilă, publicat în Monitorul Oficial, într-o vineri seară.

Despre noua șefă a CNAS nu nu se știa decât că în urmă cu aproape patru luni fusese numită, tot peste noapte, la șefia Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM) și că este o apropiată a lui Darius Vâlcov, consilier pe probleme economice al premierului, condamnat în prima instanță la opt ani de închisoare pentru trafic de influență și spălare de bani.

Despre competențele sale nu exista niciun CV public sau vreo declarație care să o recomande pentru gestionarea unui buget de peste 7 miliarde de euro, de care depinde sănătatea românilor.

Mai târziu s-a aflat că a avut un parcurs destul profesional de curios, de la asistent medical de farmacie la „asistent universitar”, deși singura „lucrare științifică” legată de numele său este o una de patru pagini, publicată în revista „Studia Universitatis Moldoviae” a Universității de Stat din Moldova, la care este coautor.

În cele șase luni cât a fost șefă la CNAS a reușit doar să schimbe vreo câțiva șefi ai unor case județene și să participe la câteva evenimente medicale.