REPORTAJUL DE DUMINICA: Sanatatea economica de pe Valea Buzaului

12 mai 2013 | 0 comentarii |

Contrar unor recomandari ale medicilor, sarea si carnatii de Plescoi pot fi considerate „medicamente” ale redresarii economice a Buzaului. Cristi Bigiu, presedintele Consiliului Judetean Buzau, a observat potentialul celor doua produse de Buzau si spune ca a discutat cu posibili investitori.

 

Sarea de Buzau si carnatii de Plescoi

Primul este inca monopol de stat si zace in asteptarea investitorului. Al doilea a spart deja barierele si, prin romanii plecati in strainatate, mai ales, a reusit sa obtina confirmarea internationala: „se exporta” de la sine.

Potentialul economic al judetului Buzau, dincolo de covrigii de Buzau si metalurgia confirmate deja, de peste cateva zeci bune de ani, plus petrolul, gazele si apa sarata, se etaleaza in perioada moderna si sub forma celor peste 4.000 de metri adancime de sare, dar si a ceea ce insasi omul a creat prin priceperea lui, folosind un secret bine pastrat de sute de ani, carnatii de Plescoi.

Sarea „se vinde turistic”, iar carnatii fac piata buna in Europa sau scot din necaz Romania insasi, la targurile de turism.

Cel de-al doilea produs si-a croit singur destinul in economia acerba din ultimii 24 de ani. Din anonimatul celor cativa producatori de la ei de acasa din satul Plescoi, carnatii iuti „de stranuta mata cand gusta” au incercat sa devina marca inregistrata si au reusit.

 

Istoria carnatilor de Plescoi se pierde undeva in negura timpului, prin secolul XVIII, cand dupa razboaiele ruso- turce, multi bulgari si sarbi au trecut Dunarea si s-au asezat in zona Buzaului, unde au inceput sa cultive legume, printre care si ardeiul iute pe care apoi l-au folosit la prepararea renumitilor carnati care mai tarziu sfaraiau pe gratarele din Targul Dragaica, unde la inceputul fiecarei veri se facea schimb de produse intre locuitorii judetului Buzau de la munte, deal si campie. Veneau pentru „troc” si negustori de peste muntii Brasovului sau chiar din inima Moldovei. De atunci se pastreaza traditia in fabricarea carnatilor cu gust special, iar reteta a fost transmisa din tata-n fiu.

A existat o doamna, mestera in preparatul carnatilor acestia. Mama a doi mari directori de institutii din Buzau. Ea a stiut, zeci de ani, cum se pune pastrama la teasc si cum se fac subtireii iuti care au scris pe cartea de vizita a Buzaului ca acest spatiu le apartine.

Mai apoi, doi producatori si-au pus la punct fluxul tehnologic, in zone geografice diferite, astfel incat carnatii de Plescoi sa nu mai fie produsi de cel putin 800 de firme din Romania, ci de aceste doua companii care au urmat caile cerute de Ministerul Agriculturii pentru producatorii traditionali.

 

La 13 ani de la primele norme in domeniu, cei doi producatori autorizati sunt oricare altii din sirul celor 800, cate arata statisticile nationale.

Industria alimentara a inglobat aceasta marca traditionala despre care taranii din Plescoi vorbesc intotdeauna cald si mereu amintindu-si trecutul. Carnatii se obtineau in fiecare casa si constituiau rezerva de hrana uscata, nealterabila. Erau uscati si afumati, de fiecare gospodar.

Aici, la noi, la fiecare doua case era un carnatar. Zilnic, se taiau 200 de oi si pastrama era intinsa ca rufele intr-un regiment. La noi e traditie, carnati din acestia se fac de cand e lumea si pamantul. M-am dus la un doctor in Bucuresti si m-a interbat daca sunt de la Plescoi. Dar carnati? Reteta nu e nici un secret. La un kilogram de carne se pun patru pastai de ardei iute tocat, cimbru, piper, sare, usturoi”, spun localnicii.

Gustul deosebit al carnatilor de Plescoi este pus pe seama calitatii carnii de oaie care provine de la animalele din zona, hranite cu iarba de pasune aflata deasupra zacamintelor de sare. Oamenii pun suflet cand vorbesc despre un carnat iute de Plescoi. „Carnaciorii nostri sunt cei mai buni. Cateva familii fac si astazi carnati. Protopopescu, Popa, Nita. Si cine o mai fi. Sunt mai piperati si mai iuti”, spun batranii satului Plescoi. Carnatii de aici sunt considerati „un rasfat gastronomic”, mai ales cand sunt „udati” cu vin rosu de Pietroasele.

 

25 la suta din teritoriul judetului Buzau, supra/si subteran este sare. Judetul Buzau este considerat de specialisti, cel mai sarat din tara. Ape sarate, munti imbracati in sare si forme de relief croite in sare, ba chiar drumuri care se modeleaza dupa sarea care le sustine cat poate ea.

4.000 de metri adancime si cam 1800 de metri diametru. Acesta este un sambure de sare care iese mereu inspre in sus, in zona Lopatari”, isi incepe pledoaria pentru ceea ce a el insusi a explorat in 1986, arheologul, prof. dr. Marius Constantinescu. „Am intrat cateva sute de metri in pestera aceasta. Din pacate, astazi nu este calea de acces amenjata. E periculos sa intri. Chiar in zona Sari, la Bisoca, sunt oameni care au o mica gaura in curet din care scot sare”, adauga prof. Constantinescu.

Sarea de aici ar ajunge intregului continent, cel putin 100 de ani, iar daca ar consuma doar Romania, fix 600 de ani nu ar mai trebui sa importam in Bulgaria sau Ucraina, sare.

 

Investitori s-au aratat in zona Lopatari, insa interesele politice, probabil, au fost mai mari decat puterea monopolului de stat, cum este considerata exploatarea sarii. Un sef al salinei de la Tg. Ocna spunea la un moment dat ca e bine ca in zona Buzaului sarea nu se exploateaza. La Bacau, in sezonul rece, camioanele fac cozi de saptamani intregi in asteparea sarii pentru drumuri.

La noi, sarea este o povara care duce sistematic la prabusirea drumurilor in zona Bozioru si mai ales Manzalesti si Vintila Voda, dar si o atractie extraordinara, caci incepand de la 1 mai si pana la 1 noiembrie, drumul Slanicului e brazdat de turisti avizati, geologi, studenti la georgrafie, masteranzi europeni sau doctoranzi din lumea intreaga care vin aici sa studieze albul neatins, un alb cu o puritatea absoluta.

 

Cristi Bigiu, presedinte CJ Buzau

Cristi Bigiu, presedintele Consiliului Judetean Buzau, a observat potentialul celor doua produse de Buzau si spune ca a discutat, la un moment dat, cu posibili investitori, pe care insa ii asteapta cu propuneri concrete pentru Muntii de Sare ai Buzaului. Este constient si de sanatatea economica si turistica a muntilor Buzaului, dar si de investitiile care ar trebui facute, temeinic si durabil, ca si de o promovare eficienta si pofitabila.

Cat despre carnatii de Plescoi, presedintele CJ Buzau a fost mandru sa-i ofere la un recent targ de turism, la care standul Romaniei a fost apreciat mai ales pentru savoarea carnatilor expusi. Erau parte din patrimoniul Buzaului cu care reprezinta Romania fara emotii, ori de cate ori i se cere.

Ramane ca Romania sa inscrie pe propria carte de vizita carnatii de Plescoi pentru a le recunoaste drepturile si a-i onora pe taranii creatori asa cum se cuvine, iar pe harta turistica a Europei sa fie pusi la loc de cinste Muntii Buzaului, cu tot ce ofera ei atat pentru suflet, cat si pentru trup.

 


Adaugati un comentariu


 

*