REPORTAJUL DE DUMINICA. EXCLUSIV: 120 de ani de viticultura sanatoasa la Pietroasele

2 iunie 2013 | 0 comentarii |

De luni, 3 iunie, incepe saptamana viei si vinului de Buzau si va culmina pe 8 iunie, in Statiune la Pietroasa. In catedrala viticulturii romanesti au fost 740 de soiuri, iar acum se pariaza pe vinul bio, cu exceptionale calitati olfactive si curative, care isi cauta clienti rafinati si educati.

        

Podgorii Pietroasele

Podgorii Pietroasele

Aici, la Pietroasele, inima noastra de piatra s-a transformat intr-o inima de inima”, a spus  Nichita Stanescu..

Sunt inca multi cautatori de aur pe coamele de la Pietroasele, pentru ca stiu ei ca de aici a fost scoasa la lumina zilei Closca cu puii de aur, cel mai mare tezaur al lumii pana la descoperirea mormantului lui Tuthankamon.

Numai ca adevarata avutie a zonei de mijloc a Podgoriei Dealu Mare -Pietroasele sta bine ascunsa in crama, in crama statiunii vedeta a Romaniei. De fapt, e vedeta pentru ca a fost prima infiintata, a fost crescuta de profesorii care si-au inchinat viata la radacina butucului, pentru ca meseria asta trebuie sa miroasa a pamant si flori primavara, a frunze maturizate in verde inchis vara in bataia deloc ocolitorului soare, spre toamna a strugure strivit in palma pana raman degetele lipite unul de celalalt, iar toamna tarziu spre iarna, a vin varsat ca din greseala, pe la 6 decembrie, dintr-un pahar inalt precum gandul celui care sta sa vada cum o fi primul vin din an.

Pivnicerii din umbra” sunt oenologii de valoare ai statiunii, iar eu ii aduc un omagiu aparte lui Gheorghe Varaticeanu, care ne-a predat lectia intineririi. Nu-l uitam pe Mihai Macici, nici pe tehnologul Didi Achim. Ghid in crama si in combinat ne este inginerul sef Dragos Matei, cel care a preluat stafeta de la ing. Alexandru Tomoiu, un alt profesor care a pus in prima linie soarta cercetarii si a dezvoltarii domeniului vitivinicol.

 

Spre „Catedrala viticulturii romanesti”

 

Statiunea Pietroasa

Statiunea Pietroasa are vinuri de aur

Pentru ca e frumos sa iei in seama ceea ce merita si apartine zonei, am pornit de cu zori spre „Catedrala viticulturii romanesti”, cum a numit-o I. C. Teodorescu – un celebru specialist al domeniului, pe care profesorii din podgorie il pun si acum primul pe lista numelor mari. Cu soarele in fata si vii cat cuprinde zarea, trec pe celebrul Drum al Vinului de Buzau. E accidentat. La propriu. Semn ca orice constructie e reprezentarea unei realitati deloc sanatoase, pe care incercam sa o ocolim.

Viile sunt muncite de oameni slabi, cu fata manjita de praf si sudoare.

Sunt si vii care stau linistite. Prin ele au trecut cateva utilaje noi, moderne deloc stricatoare.

Pana va fi nou peste tot, batrana Dacie sta la capat de rand, cu portbagajul deschis, iar de el atarnata o bluza umezita a vreunui barbat care nu mai indura caldura de dimineata. Opresc, sa schimb doua vorbe. Mi se umplu ochii cu lacrimi cand vad femei batrane, cu mainile tabacite de munca. Baticul li s-a rasucit si apar cu legatura pe o ureche. Ai zice ca au dormit la umbra, dar femeile sunt indoite de munca. Taie, leaga, repara randuri. E de munca la vie. Si vinul nu s-a mai vandut deloc. Au dat si cu 4 lei si cu 3 lei, litrul, dar oamenii au pretentii. Au auzit de statiune si vor vinuri aromate. Tamaioasa, spre exemplu.

Drumul pana la Statiunea vitivinicola Pietroasa de langa sat e scurt, mereu in curba si traverseaza un nou sit arheologic. Nu e timp sa aruncam un ochi, dar trebuie sa stergem praful si de pe fila de istorie veche a zonei noastre, la un moment dat.

 

Datorita filoxerei avem statiune vitivinicola

 

Ing. Dragos Matei

Ing. Dragos Matei

Mai e putin. Pana acolo insa, gardurile, de fapt fiecare gard, cu acelasi anunt: „vand vin si tuica”. E semn ca am ajuns la Pietroasele. Cateva sute de metri si se vede deschisa poarta statiunii, iar de-a stanga se arata viile, ca niste domnisoare abia imbracate cu haine subtiri de primavara spre vara. Frunze plapande, butuci tineri.

In 1884, filoxera a lovit Europa si dinspre Arad a ajuns si in Podgoria Dealu Mare-Pietroasele. In acel an, statul roman a infiintat cateva unitati de elita prin care sa salveze patrimoniul milenar al poporului roman.

S-a incercat altoirea de vita nobila pe portaltoi obtinut din incrucisarea soiurilor de vinifera cu soi rezistent american. In 1893, statiunea se infiinteaza pe 32 de ha. Era o colectie de aproape 740 de soiuri pe 10 ha. In 1902 se infiinteaza o scoala de ucenici agricoli, care va functiona fara intrerupere pana in 1930. In 1920, prof. I. C. Teodorescu incepe un studiu despre soiurile romanesti si straine cultivate aici. El a descris Pietroasa ca fiind o catedrala a viticulturii romanesti”, isi incepe pledoaria pentru meseria pe care o are, inginerul Dragos Matei.

Aflu ca in 1924 se infiinteaza Statiunea Viticola si Oenologica Pietroasa Buzau.

 

Statiune Experimentala sub umbrela Academiei

 

Combinatul de vinificatie

Combinatul de vinificatie

Mai apoi, in intervalul 1930-1956 un moment de subliniat este ca Pietroasa trece sub tutela Academiei de Inalte Studii Agronomice Bucuresti, sub denumirea de Via Experimentala Pietroasa.

In 1939 aici se infiinteaza o colectie cu 16 soiuri de strugurui de masa.

Din perioada anilor’50 si pana in 2004 Pietroasa are cateva treceri mai importante. 1958-1962 este statiune experimentala vinicola, in 1972 se reinfiinteaza statiunea vitivinicola Pietroasa si meritul il are fostul director Valeriu Popa – un organizator de exceptie. Locul unde ne aflam, combinatul si crama i se datoreaza in mare masura. In momentul de fata avem o colectie de 70 de soiuri, sunt cele mai performante. Incercam sa o reintinerim. Trebuie reamintit ca am avut si rezultate. Avem doua clone din soiul Tamaioasa Romaneasca. Ele asigura o productie buna de struguri si aduc faima vinului de Pietroasa. Avem clon si pentru Busuioaca de Bohotin cu clon 26 si Grasa de Cotnari cu clon 4 si 45. Au insusiri improtante privind productia de struguri, dar si calitatea pe care o dorim la vinurile noastre. Mai avem si clona pentru Feteasca Neagra omologata in 2008, o alta clona pentru calitate”, ne trece prin istoria vinului si faimei statiunii, inginerul Matei.

 

Soiurile eco, noua preocupare a specialistilor

 

Noul soi, Alb aromat

Noul soi, Alb aromat

Pentru masa avem Hambrug 4, cu boabe uniforme si productie buna. Soiurile noi sunt Otilia, Timpuriu de Pietroasa, Centenar si Istrita. Din 1999 avem un soi interesant. Alb aromat. Este obtinut prin selectie din populatia de Tamaioasa. E creat pentru a compensa cantitatea. Il studiem  mult mai amanuntit, pentru a vedea si productia, in conditiile anului 2013. Sa vedem ce rezultate obtinem. Din anul 2005, odata cu preluarea statiunii de catre Universitatea de Agronomie, aceasta institutie s-a implicat pentru o mica parte din ceea ce era nevoie, in sensul de achizitie a unor utilaje, dar si anumite suprafete de teren fara de care Pietroasa nu-si mai putea desfasura activitatea”, merge mai departe cu povestirea ing. Dragos Matei.

Pietroasa are 150 de ha de vie pe rod, o alta suprafata de material saditor: 2,6 ha de plantatii portaltoi categoria baza si 3,77 ha de plantatii pentru recoltare coarde altoi categoria baza. Plus o plantatie eco in anul doi, cu soiuri negre pentru vinuri rosii, mai ales pentru ca exista o permanenta crestere, anual, in preferintele consumatorului pentru aceste vinuri care sunt recunoscute international si care au un important aport pentru sanatate.

In plantatia eco de 14 ha sunt soiurile Feteasca Neagra, Cabernet Sauvignon si  Merlot.

 

Au trecut pe aici…

 

Nume mari au scris in cartea de onoare

Nume mari au scris in cartea de onoare

De la Burebista incoace se stie despre „licoarea zeilor” de pe aceste meleaguri. Le-au apreciat dacii si romanii, s-au indragostit de ele turcii si tatarii, domnitorii romani le-au pus la loc de cinste pe masa domneasca, inchinand pentru „sanatate”.

Pietroasa este o zona binecuvantata atat prin istoria Tezaurului „Closca cu Puii de Aur”, cat si prin vinurile obtinute in prima statiune de cercetare din Romania. Au trecut pe aici poeti, oameni de litere, oameni de duh, politicieni, turisti romani si straini, elevi, studenti, buzoieni fel de fel.

Reprezentativ pentru Statiunea centenara este motto-ul cu care Nichita Stanescu ne invata sa ne pretuim vinul: „Aici, la Pietroasele, inima noastra de piatra s-a transformat intr-o inima de inima”. Ca si el, au facut degustari ori au cautat inspiratie aici, Ion Baiesu, Fanus Neagu, Adrian Paunescu, Valeriu Bucuroiu sau Grigore Moisil care in 1968 scria in cartea de onoare: „Am iubit intotdeauna vinul bun, mintea limpede, inima calda”.

In cei 120 de ani de existenta, relatia cu mai marii tarii a fost una foarte buna. Nicolae Ceausescu, in anii 1970, si Ion iliescu la implinirea a 100 de ani a Statiunii, au ridicat paharul cu diverse licori in cinstea soarelui, a pamantului si a expozitiei terenului din care profesorii scot cele mai rafinate viuri medaliate, ani de-a randul. „Ei au fost informati despre vinurile pe care le avem si au apreciat foarte bine aceste vinuri”, spune scurt, Dragos Matei.

 

Sarbatoarea vinului milenar, in Catedrala centenara

 

Lansarea marcii Pietroasa veche

Lansarea marcii Pietroasa veche

Cu vinurile de aici, Statiunea se prezinta in iunie la Congresul Organizatiei Internationale a Viei, care are loc dupa 45 de ani in Romania, la Bucuresti. Evenimentul reuneste specialisti din 44 de tari producatoare de vin. Buzaul este reprezentat de o delegatie de la statiunea care in acest an inscrie pe butoi 120 de ani de existenta. Statiunea Pietroasa se mandreste deja cu doua medalii de aur international (una primita la Budapesta in 1972 pentru Tamaioasa romaneasca si o alta obtinuta in 2007, la  Frontignac, in  Franța, pentru un vin Tamaioasa romaneasca 1986) si cu doua de argint, ne pune la curent ing. Matei.

Dupa congresul OIV vine sarbatoarea statiunii. De luni, 3 iunie, forfota incepe aici si, dupa cum spunea o doamna cu ani in urma, acum „se sterg paharele pentru degustare precum copiii cei mai mici: cu grija si dor!”.

Pe 8 iunie, Statiunea vitivinicola de la Pietroasa va fi loc de pelerinaj pentru cercetatori, producatori, industriasi ai vinului, oenologi si turisti. Vor degusta vinuri de aur si vor face un tur al „senioarei” in domeniu. 120 de ani si o statiune de care nu s-a atins tavalugul imobiliar, ci din contra, in ultimii ani i s-au adaugat terenuri pentru productie si cercetare.

Cu atatea informatii in tolba de jurnalist, plec din statiunea care a nascut pasiuni, a dat sperante si a educat consumatorul roman obisnuit de la nastere sa cultive vie, de obicei una clasica, nu de soi nobil. E vremea insa sa le spun cel putin cunoscutilor ca vita de vie nobila este cea care poate reprezenta un judet cu o „Catedrala a viticulturii romanesti”.


Adaugati un comentariu


 

*