Riscul răspândirii bolilor infecțioase a crescut în contextul conflictului din Ucraina

Medicii atrag atenția că deși s-a diminuat riscul de infectare cu noul coronavirus, a crescut riscul unor epidemii din cauza altor boli infecțioase pentru care vaccinarea este cel mai eficient mijloc de prevenire și de protecție. 

 

Medicul  Valeria Herdea, specialist în Pediatrie și Medicina Familiei, vicepreședinte al Colegiului Medicilor din România, trage un semnal de alarmă și subliniază că, după doi ani de pandemie, asistăm la o cvasi-pandemie şi ne aflăm în faţa izbucnirii unor noi epidemii, în contextul evenimentelor de la graniţa cu Ucraina.

„Scad cazurile de COVID dar încă avem cazuri la ATI, avem cazuri de gripă, avem foarte multe boli infecţioase care au început să explodeze şi avem risc epidemiologic la graniţă. Conflictul armat este o realitate, iar noi trebuie să tragem un semnal de alarmă pentru toată societatea civilă. Responsabilitatea noastră este să ne vaccinăm, să ne vaccinăm împotriva difteriei, a tetanosului, a pertussisului, a rujeolei, a rubeolei, a oreionului, pentru că ar fi trebuit să fim revaccinaţi pe parcursul vieţii, dar noi nu avem un astfel de program în ţară. Populaţia are nevoie să conştientizeze, înainte de iod şi de multe altele, că avem nevoie să prevenim bolile infecţioase. Oamenii care vin din Ucraina sunt speriaţi, au fugit din faţa războiului, nu vor să se testeze, să se vaccineze şi atunci trebuie să ne testăm şi să ne vaccinăm noi. Trebuie să ne informăm”, a atras atenția medicul, în cadrul unei conferințe online, la care au participat reprezentanți ai principalelor sectoare de sănătate, ai industriei farma și ai autorităților.

 

Președitele interimar al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Adela Cojan, a afirmat, în același context, că pandemia de Covid-19 ne-a arătat că bolile infecţioase reprezintă o problemă de sănătate publică pentru întreaga societate, dar ne-a oferit şi alte lecţii de care ar trebui să ținem cont.

„Am văzut şi altă lecţie pe care trebuie să o învăţăm – că nu numai măsurile farmaceutice, medicale, ne pot ajuta la combaterea unui astfel de eveniment global. Şi măsurile non-farmacologice au ajutat foarte mult. Populaţia s-a repliat, învăţând să poarte masca, să se spele pe mâini şi să stea la distanţa corespunzătoare, astfel încât contagiozitatea să se mai reducă. Cred că o altă lecţie învăţată din pandemie este cea a necesităţii unei creşteri a încrederii în cercetarea ştiinţifică medicală. Am observat o agilitate şi o viteză de reacţie extraordinare din partea medicilor, a cercetătorilor. Academicienii şi medicii de specialitate, de laborator au pus umăr la umăr, iar primul vaccin împotriva COVID a apărut la numai zece luni de la declanşarea pandemiei”, subliniind că oamenii de știință lucrau deja la vaccinurile ARN mesager încă de la primele epidemii de SARS și MERS, iar această tehnologie a progresat foarte mult în ultimii ani, începând să devină „luminiţa de la capătul tunelului” pentru multe afecţiuni grave.

 

Referitor la vaccinarea anti-COVID, secretarul de stat în Ministerul Sănătății Andrei Baciu a arătat că cifrele finale ale campaniei naţionale de vaccinare arată că „unul din doi români s-a vaccinat în condiţii de accesibilitate şi siguranţă maximă. Au fost administrate aproximativ 17 milioane de doze, în 15 luni. Din punct de vedere logistic, au existat iniţial şapte depozite, plus cel de la Unifarm – ulterior – şi au fost organizate 11.000 de transporturi. 9,7 milioane de programări pentru vaccinare s-au realizat prin platforma on-line dedicată, iar site-ul www.vaccinare-covid.gov.ro a fost accesat de 79 de milioane de ori. Toate aceste lucruri s-au desfăşurat fără erori semnificative, nici cu transportul, nici cu logistica, nici cu depozitarea şi nici în centrele de vaccinare. Toate acestea sunt importante şi trebuie scoase în evidenţă la finalul activitatăţii Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva Covid-19”, a subliniat Baciu, menționând că în zilele următoare, activitatea CNCAV încetează, iar activitatea de vaccinare trece exclusiv în sarcina medicilor de familie.

Dr. Baciu a ținut să sublinieze în continuare importanța vaccinării, atât împotriva COVID cât și a celorlalte boli infecțioase pentru care există vaccin, menționând că toate vaccinurile sunt testate, aprobate și și-au dovedit deja eficiența.

 

Despre importanța prevenirii bolilor infecțioase prin vaccinare a vorbit și medicul Emilian Popovici, vicepreședinte al Societății de Epidemiologie, care a subliniat că omenirea s-a dovedit doar parţial capabilă să gestioneze situaţia pandemică. „Din păcate, posibiltăţile de abordare s-au restrâns la abordări regionale, chiar dacă s-au făcut pe regiuni mari ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – Europa, America de Nord, America de Sud, Australia etc. Dar omenirea nu a fost capabilă de o abordare globală aşa cum ar fi trebuit să fie, ca să putem să realizăm acea imunitate colectivă care să ducă la blocarea virusului”, a explicat dr. Popovici.

Acesta a subliniat că lipsa vaccinării „a permis variantelor de virus să circule, a permis apariţia de noi variante care nu au întârziat să se răspândească din Africa înspre Europa. În cazul în care nu se va găsi o posibilitate de abordare globală, îmi este teamă că vom avea în continuare o lume cu măsuri, cu vaccinare, şi o altă lume fără măsuri şi fără vaccinare și ne vom confrunta periodic cu alte variante (ale virusului) care să ridice probleme, care să scadă eficienţa vaccinurilor, să crească posibilitatea reinfectării, a transmiterii mari ridicate”, a avertizat medicul.

 

Pe de altă parte, dr. Valeria Herdea a atras atenția și asupra numărului redus de medici din România și a menționat că la ora actuală, doar 55.000 de medici cu tot cu cei 21.000 de rezidenți sunt în țara noastră, iar numărul acestora este „foarte mic”, mai ales în condițiile în care peste 48% din populaţia României are peste 65 de ani. „Avem nevoie mai mult ca oricând să stimulăm tinerii să meargă spre partea madicală, să rămână în ţară, să se dezvolte programe de formatori în instituţiile postuniverstare, astfel încât să profeseze în România”, a sugerat vicepreședintele CMR.

Subliniind că trebuie să facem o estimare realistă a forţei de muncă pe care o avem, dr. Herdea a subliniat că este extrem de important și să avem încredere în medici, pentru că „dacă nu avem încredere şi respect pentru personalul medical, atunci riscăm să-l pierdem, iar dacă nu vom reevalua rolul sistemului medical în societatea civilă românească, atunci riscăm să ne pierdem sănătatea”.