În cea mai neagră criză a sistemului medical, autoritățile sunt incapabile să ia decizii eficiente
În ultima săptămână, România s-a plasat pe locul 5 în lume la numărul de decese, pe locul 6 numărul de cazuri noi de infecție cu SARS-CoV2, pe locul 10 la numărul de pacienți aflați în stare critică la ATI și pe penultimul loc în Europa la vacinare, iar situația se înrăutățește pe zi ce trece.
România bifează record negativ, după record negativ, în criza COVID-19, dar autoritățile se dovedesc incapabile să găsească o soluție pentru ieșirea din această situație. Suntem în primele zece ţări din lume la numărul de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2, la numărul de decese sau de pacienţi cu forme grave internaţi și pe penultimul loc în Europa la populaţia vaccinată cu schema completă, dar autoritățile par să fie incapabile să facă aștceva decât să mărească presiunea asupra personalului medicaș și a managerilor săpitalelor publice.
Potrivit unui clasament realizat de worldometers.info, care strânge informaţii publicate de autorităţi, România a avut marți, 12 octombrie, cele mai multe decese provocate de COVID-19 de la debutul pandemiei, în 24 de ore, când 442 de români au pierdut lupta cu noul coronavirus, iar România s-a plasat pe locul 3 în lume la acest capitol, după SUA și Rusia, în condițiile în care populația țării noastre nici nu se poate compara, ca număr, cu cele ale celor două state menționate. În ultimele şapte zile au murit peste 1.200 de români din cauza COVID, iar România se află pe locul cinci la nivel mondial și niciun alt stat membru UE nu a mai înregistrat o incidență a mortalității atât de mare. Și tot în ultima săptămână, peste 93.000 de români au fost confirmaţi cu SARS-CoV-2, iar numărul pacienți internați la ATI a trecut de 1.600.
În aceste condiții, sistemul sanitar public este nevoit să facă față unei presiuni incredibile. În ciuda faptului că medicii au căpătat experiență, iar unitățile medicale s-au pregătit cu aparatura necesară, valul 4 al pandemiei de COVID-19 se dovedește mai dificil de gestionat decât valurile precedente, din cauza numărului mult mai mare de pacienți infectați și a gradului de afectare cu care aceștia ajung la spital. Locurile pentru pacienţii infectaţi se epuizează imediat, în multe spitale vezi pacienți cu butelia de oxigen între picioare, pe holuri, ambulanţele stau la cozi interminabile în faţa unităților medicale, se transferă pacienți de la un capăt la altul al țării pentru că nu sunt locuri la ATI și s-a ajuns chiar să se ia în calcul să se apeleze la alte țări.
Cu toate acestea, de la președintele Iohannis și Parlament, până la guvernul interimar și Ministerul Sănătății, nimeni nu pare să ia în calcul faptul că avem aproape 160 de spitale private care ar putea să preia măcar cazurile non-COVID din unităţile publice, după modelul altor țări europene unde această strategie a funcționat, nici să folosească rezidenții din ultimii ani în toate spitalele care tratează cazuri COVID și nici să găsească alte soluții pentru a se putea depăși această criză fără precedent.
Astăzi, la nivel național, au fost raportate 16.383 de cazuri noi de persoane infectate în 24 de ore, în urma a 68.000 de teste. Nu mai puțin de 17.610 de persoane cu SARS-CoV-2 sunt internate în unităţile sanitare de profil, dintre care 440 sunt copii. La Terapie Intensivă sunt internaţi, în stare gravă, 1.727 de pacienţi, din care 39 copii.
Deși situația este similară în toată țara, am încercat să aflăm care este situația astăzi, în județul Buzău, unde ieri a fost raportat cel mai mare număr de infectări de la debutul pandemiei, astăzi s-a depășit recordul de pozitivări la numărul de teste efectuate și tot în această săptămână, județul a depășit pragul de 500 de decese de la debutul pandemiei, iar situația pare să se înrăutățească pe zi ce trece.
În Spitalul Județean de Urgență care, potrivit directorului DSP Buzău, Cristina Ungureanu, duce „greul, fiind unitatea medicală unde sunt tratați pacienții cel mai grav afectați”, locurile pentru pacienții COVID au fost suplimentate, dar și așa, numărul celor care au nevoie de internare este mult mai mare, iar la ATI sunt mai mulți pacienți decât locuri.
„Am avut 68 de paturi în secțiile COVID, Pneumologie și Boi Infecțioase, le-am suplimentat cu 20 de locuri la Pneumologie, pentru că nu mai făceam față valului de pacienți infecatați, dar tot nu a fost suficient. La ora actuală avem 118 pacienți infectați internați, așa că am transformat și zonele tampon (etajul 4 și etajul 2 din Spitalul Județean), în secții COVID. Și la ATI suntem într-o situație limită, pentru că cele 14 paturi COVID aunt ocupate, iar astăzi s-a mai pozitiva un pacient, așa că a trebuit să-l ajutăm. Din nefericire, medicii sunt aceiași, iar în aceste condiții abia mai fac față și, se pare, valul 4 nu dă semne de ameliorare, ci dimpotrivă. Norocul nostru și al pacienților a fost că a fost detașată, la Spitalul Județean, un medic pneumolog tânăr, de la Dispensarul TBC din Ambulator, o doctriță foarte pricepută și de mare ajutor, dar ar fi nevoie de mai mulți medici pentru a face față situației. La această oră mai sunt încă 20 de pacienți care așteaptă la UPU și se încearcă găsirea unui un loc și pentru ei. Încercăm să reevaluăm toți bolnavii și să trimitem o parte dintre ei la Nehoiu, unde de astăzi pot fi internate cazurile mai ușoare”, spune managerul SJU Buzău, Claudiu Damian.
În plus, medicii celui mai mare spital din județul Buzău trebuie să facă față și celorlalte urgențe, ale pacienților cu alte afecțiuni aflați în stare gravă, care nu pot fi temporizați și care au nevoie să fie ajutați. „Medicii interniști și gastroenterologi se ocupă de recuperarea post-COVID, care din păcate se dovedește că lasă sechele unori foarte grave, mai ales pulmonare, cardiace dar și în cazurile în care pacienții care au fost diagnosticați la un moment dat cu COVID-19 aveau alte afecțiuni grave, cum ar fi bolile oncologice, afecțiuni gastroenterologice etc. Din păcate, afecţiunile cauzate de COVID-19 se extind mult dincolo de stadiile iniţiale ale bolii, astfel că persoanele care au avut o formă uşoară la momentul infectării vin mai târziu la spital cu forme grave ale acestor boli, uneori chiar și la un an după ce au fost tratați împotriva noului coronavirus. Probabilitatea crescută de complicaţii în rândul supravieţuitorilor de COVID-19 este, de altfel, un semnal de alarmă tras la nivel global, mai ales că bolile de inimă şi accidentul vascular cerebral sunt principalele cauze de deces din lume, așa că nu putem ignora nici noi această realitate”, a mai spus Claudiu Damian, mangerul SJU Buzău.
În plus, medicii trag un nou semnal de alarmă și spun că la toate acestea se adaugă accesul limitat la servicii medicale al pacienților cu afecțiuni non-COVID, mai ales al celor cu afecțiuni cronice, factorii de stres, izolarea socială, problemele financiare, schimbarea obiceiurilor de consum şi activitatea fizică limitată, care pot agrava problemele existente.
Nici la Spitalul Municipal Râmnicu-Sărat, situația nu este mai calmă sau mai lipsită de probleme. Pe lângă numărul mare de pacienți care ajung aici în fiecare zi, criza de medici este foarte mare, așa că deși s-a mărit numărul de paturi, medicii sunt puțini, iar odată cu transformarea Spitalului Nehoiu în spital suport-COVID, pleacă și medicul internist care fusese detașat aici, de la Nehoiu.
„Avem, astăzi, 143 de pacienți internați și mai avem doar un pat liber, dar se va ocupa imediat, pentru că mai avem 3 pacienți în așteptare, unul la cort, unul la container și unul în zona tampon, care așteaptă să fie internați. Din păcate, la Terapie Intensivă, unde avem 10 paturi ocupate cu pacienți în stare gravă și unde abia ne descurcam cu trei medici, unul al nostru și doi medici detașați de la Spitalul Județean și de la Nehoiu, medicul nostru, dr. Cemurtan, a avut ghinionul de a-și rupe o mână și este acum în concediu medical. Așa că dr. Tomescu și dr. Bucur au rămas pentru o perioadă singuri și vreau să vă spun că nu știm cu să le mulțumim, pentru că ne sunt de mare ajutor în situația dificilă cu care ne confruntăm. O altă problemă va fi și plecarea medicului internist pe care-l avem detașat de la Nehoiu, până pe 26 octombrie, după ce și spitalul de acolo va trata pacienți COVID. Încercăm să facem față cu medicii pe care-i avem, un medic infecționist, doi interniști și 2 pneumologi, am comasat și secțiile Cardiologie cu Neurologie, în fiecare zi ne gândim și ne tot gândim cum să facem față valului tot mai mare de pacienți”, a precizat dr. Felicia Valsile, directorul medical al Spitalului Municipal Rm. Sărat.
La Nehoiu, unde de astăzi vor fi internați primii pacienți, doi dintre medici au demisionat, când au aflat că spitalul va trata pacienți infectați cu noul coronavirus. Cele două doctorițe, una de 69 de ani, medic de medicină internă care deși pensionară, continua să lucreze în spital, și una mai tânără, gastroenterolog, ambele cu afecțiuni care le-ar putea pune viața în pericol dacă s-ar infecta, au preferat să plece din spital, așa că se mai află acolo doar în perioada de preaviz, după care, unitatea medicală va fi nevoită să se descurce cu un singur medic internist, care acum se află detașat la Râmnicu Sărat, pentru că Spitalul Nehoiu nu are nici medic infecționist, nici pneumolog și nici epidemiolog. „Avem 45 de paturi destinate îngrijirii pacienților COVID la Nehoiu, din care unul la Terapie Intensivă, unde de astăzi încep să fie transferați pacienții cu forme ușoare de boală, de la Spitalul Județean și de la Râmnicu Sărat. Știm că cea mai mare problemă este personalul medical, la fel ca și în celelalte unități medicale, dar din păcate va trebui să ne descurcăm, cel puțin deocamdată, cu medicii pe care-i avem pe plan local. Desigur, ar fi de mare ajutor detașarea unor medici care profesează în sistemul privat sau a unor rezidenți în ultimul an, dar situația este critică în toată țara, iar găsitrea unor soluții care să ne ajute pe toți nu mai depinde de noi”, a mai spus Cristina Ungureanu, directorul DSP.
Așadar, unitatea medicală trebuie să se descurce cu un singur medic de medicină internă și cu specialiști în chirurgie, ginecologie, chirurgie infantilă, ortopedie și pediatrie pe care-i mai are și care, probabil, vor fi nevoiți să ajute la tratarea pacienților infectați, până când unitatea medicală va reveni la statutul non-COVID.
Valul mare de pacienți infectați care ajung la spitale face ca și Serviciul Județean de Ambulanță să se confrunte cu o situație critică. Spitale fiind sufocate de pacienți COVID, ambulanțe care aduc noi pacienți infectați sunt blocate ore întregi în curtea Spitalul Județean Buzău, unde vin zilnic cei mai mulți pacienți depistați pozitiv la infecția cu noul coronavirus, de toate vârstele, de la bebeluși la persoane ajunse la vârsta senectuții, mulți dintre ei în stare gravă. Și mai sunt urgențele majore, rezultate în urma unor accidente, traumatisme sau a unor boli grave, care nu pot fi amânate la UPU, așa că ambulanțele sunt nevoite să aștepte ore în șir în curtea spitalului până când medicii se pot ocupa de toți. „Este, într-adevăr, o situație cu care nu ne-am mai confruntat. Avem extrem de multe solicitări pentru testare la infecția cu SAS-CoV-2, pe care tot noi le facem, și unde se pierde timp prețios, pentru că suntem chemați de o persoană, dar acolo sunt găsite de multe ori 7-8-10 persoane care spun că au fost contacți direcți și trebuie testați toți. Pe lângă asta, din cauza suprasolicitării spitalului, avem situații în care ambulanța care aduce un pacient infectat este nevoită să aștepte uneori 10 ore sau mai mult, până când pacientul poate fi preluat de medici. Mai sunt și urgențele majore – infarct, AVC, accidente, traumatisme sau boli cronice grave acutizate -, la care trebuie să răspundem, iar medicii de la UPU trebuie să se ocupe și de acești pacienți și să acorde prioritate cazurilor la care uneori, câteva secunde fac diferența între viață și moarte, dar nici ei nu sunt supraoameni. Până acum nu am avut probleme foarte mari din cauza timpilor de așteptare, cele mai multe reproșuri s-au primit din partea celor care solicită testare la domiciliu, dar ne putem aștepta oricând ca, doamne ferește, să se întâmple un eveniment nedorit și să nu mai putem face față. Avem în teren 20 de echipaje de tip B2, și unul de tip C, pe tură, dar avem doar doi medici care fac parte din personalul operativ și este, uneori, dificil”, spune la rândul său, dr. Lhuana Zissu, directorul SAJ Buzău.
