România, țara cu cel mai scăzut consum de medicamente din Uniunea Europeană
Producătorii din industria farmaceutică spun că acest lucru nu înseamnă că românii sunt cei mai sănătoși europeni, ci că aceștia au acces limitat la tratamente.
Dragos Damian
Dragoș Damian, președintele Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) a atras atenția asupra datelor centralizate la nivel european la finele anului trecut, cu privire la piața farmaceutică. El a subliniat că țara noastră se află la coada clasamentului în privința multora dintre capitolele analizate, ceea ce contrazice datele referitoare la vânzările de medicamente apărute în spațiul public, la începutul acestei luni. Damian susține că cifra totală a vânzărilor de medicamente, de 47,87 miliarde de lei în 2017, reprezintă, probabil, cifra de afaceri însumată a agenților economici care activează în domeniu – producători, distribuitori și farmacii – și nicidecum dimensiunea pieței de medicamente, neputând oferi prognoze asupra evoluției pe termen scurt, iar cifrele referitoare la profit, de 2,38 miliarde de lei, reflectă probabil, la fel, profitul însumat al agenților economici.
Președintele PRIMER precizează astfel că deși piața farmaceutică din România a crescut cu 4% anul trecut, față de 2016, ajungând la 12 miliarde de lei la preț de producător, țara noastră s-a clasat, la finele lui 2017, pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de medicamente pe cap de locuitor.
Dragoș Damian spune că aceasta este consecința firească a accesului precar pe care îl au românii la soluții terapeutice, nicidecum a faptului că aceștia ar fi mai sănătoși decât restul europenilor și ar avea nevoie de mai puține medicamente. Președintele PRIMER a atras atenția, de asemenea, asupra faptului că, la finele lui 2017, cota de piaţă a producătorilor de medicamente din ţară a scăzut la 23%, de la circa 40% cât era în 2006.
Totodată, România a avut anul trecut cea mai mică alocare bugetară din UE pentru decontarera de medicamente, în ciuda creșterii valorii nominale a sumelor alocate în acest scop. Alocarea bugetară pentru decontarea de medicamente a fost de 6 miliarde de lei, adică sub 75 de euro pe cap de locuitor, astfel că țara noastră s-a clasat pe ultiml loc și la acest capitol.
„Această alocare este nemodificată încă din 2011, deşi necesarul de medicamente în ţara noastră este de mult mai mare. Diferenţa este plătită din buzunar de către pacienţi şi de producătorii de medicamente, prin taxa clawback”, mai precizat Dragoș Damian.
Conform analizei prezentate de acesta, preţurile la medicamente sunt îngheţate din 2015 în Romania, la cel mai mic nivel din UE, din care se scade şi valoarea taxei clawback de 25%. Aceasta a făcut să dispară în ultimii trei ani peste 2.000 de medicamente ieftine (cu prețuri sub 25 de lei), din care mai mult de un sfert erau fabricate în țară. Iar dacă nu sunt luate măsuri urgente la nivel guvernamental, alte aproape 200 de medicamente esențiale riscă să dispară de pe piață în acest an. În acest context, pacienţii sunt obligaţi să cumpere echivalentul mai scump al medicamentului care a dispărut de pe piaţă, având astfel senzaţia că preţurile medicamentelor au crescut.
Piaţa națională a medicamentelor fără prescripţie medicală (OTC) şi a suplimentelor este de aproximativ 25% din piaţa totală, mult sub media europeană, care este de 35-45%. Prin urmare, şi la acest capitol consumul românilor este pe ultimele locuri din UE, tot din cauza accesului insuficient la soluţii alternative de tratament şi îngrijire.
Patronatul PRIMER reuneşte 16 dintre cele mai importante fabrici de medicamente din ţară, respectiv AC Helcor, Antibiotice, B. Braun, Bio-Eel SRL, Biofarm, Gedeon-Richter, Labormed-Alvogen, Laropharm, Magistra CC, Polisano Pharmaceuticals, Ropharma, Santa SA, Slavia Pharm, Zentiva, Terapia-Sun Pharma, VIM Spectrum.
